Sarbatori in Aprilie

APRILIE - Prier
Timpul prielnic pentru semanaturi si pentru turmele de vite.

Ziua Pacalelilor (1 aprilie) :cretinuta:

Lazarelul (Sambata lui Lazar): sarbatoare cu data mobila, fixata in a sasea sambata din postul Pastelui (11 aprilie) Este dedicata zeului vegetatiei, fiind un dans al tinerelor fecioare conduse de Lazarita (o fata imbacata in alb) si spune povestea tanarului pastor care a plecat cu oile si a murit in incercarea de a lua din copac frunza animalelor. Surorile lui l-au gasit si l-au dus acasa, fiind transformat ulterior in vegetatie luxurianta.

Intrarea Domnului in Ierusalim (Duminica Floriilor) (12 aprilie): aceasta sarbatoare s-a suprapus celei dedicate zeitei romane Flora. In ultima duminica din postul Pastelui, toata lumea merge la biserica ca sa ia ramuri de salcie, sfintite de preoti. Aceste ramuri de salcie au inlocuit ramurile de finic cu care locuitorii Ierusalimului l-au intampinat pe Domnul Iisus Hristos. Salcia este mereu inflorita in aceasta perioada a anului, o expresie a fertilitatii si a reinvierii naturii. Din aceste ramuri se fac coronite si se pun la icoanele din casele credinciosilor. De asemenea, se spune ca e bine sa te incingi cu aceste ramuri de salcie ca sa nu te doara mijlocul.

Pastele - Invierea Domnului (19 aprilie)

Sfantul Gheorghe (Sangiorz) (23 aprilie): peste un vechi zeu al vegetatiei, identificat cu Cavalerul Trac, calendarul ortodox l-a suprapus pe Sfantul Gheorghe, Purtatorul de biruinta. Conducator in oastea romana, el a salvat-o pe fiica conducatorului din Lida din ghearele dragonului, fiind venerat in toata lumea crestina. Sfantul Gheorghe a fost patronul militar al Moldovei medievale.

Sfantul Gheorghe si Sfantul Dumitru (Samedru in 26 octombrie) sunt sfinti de o mare importanta in calendarul pastoral, deoarece intre Sangiorz si Samedru este vara pastorala, iar intre Samedru si Sangiorz, iarna pastorala. De asemenea, in trecut, la oras, casele se inchiriau intre aceste date, fiind traditional ca toata lumea sa isi gaseasca o locuinta noua de Sfantul Dumitru, contractul durand pana la Sfantul Gheorghe.

Superstitii de 1 Aprilie

Ziua Pacalelilor si Ziua internationala a pasarilor. Dar pe noi ne intereseaza primul aspect. De unde vine ? Cum se... manifesta ? si, ce superstitii avem de 1 aprilie ?
Ziua de 1 aprilie a fost întotdeauna un prilej de distractie si, cum e sanatos sa razi, ne bucuram si noi cand avem prilejul. Se pare ca originile acestei zile se regasesc, ca multe alte obiceiuri, în schimbarea calendarului gregorian. Se spune ca, odata cu aceasta schimbare, multi nu s-au putut obisnui cu noile date ale sarbatorilor. si atunci, în timpul lui Carol al IX-lea, multi neadaptati sarbatoreau Anul Nou la... 1 aprilie ! Cei ce sarbatoreau astfel erau numiti „nebuni de aprilie”. Apoi obiceiul s-a perpetuat pana-n zilele noastre, pierzandu-si semnificatia initiala si pastrand doar... nebunia. Pentru ca e o nebunie vesela si placuta !

Ziua Pacalelilor este un obicei foarte raspandit in intreaga lume: in SUA, in Marea Britanie, Spania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Franta, Germania si... la noi. Cei pacaliti erau porecliti in Franta „poisson d”Avril”, in Anglia „noddy”, in Scotia „cuc de April”. Tot in Franta, de 1 aprilie se trimit felicitari cu pesti, bomboane-pesti, dar cel mai adesea se agata un peste de hartie, pe spatele pacalitului.

Superstitia spune ca pacaleala de 1 aprilie trebuie facuta pana la ora 12,00, cele dupa aceasta ora, se zice ca aduc ghinion. Tot o superstitie spune ca in ziua de 1 aprilie nu se fac casatorii, pentru ca : ori acestea nu dureaza, se destrama, ori sotul va fi „sub papuc”. La noi, se spune ca daca nu pacalesti pe nimeni de 1 aprilie, tot anul pana la celalalt 1 aprilie vei fi tu cel pacalit. Tot anul ? Nu-i cam mult ? Dar daca asa zice superstitia, sa ne grabim sa pacalim pe cineva. Pardon : ce va spunem mai jos nu-i pacaleala.

Acest obicei n-a fost lasat sa treaca nici de mass-media, fara sa-i... celebreze. Va dam mai jos cateva pacaleli nostime datorate mass-media. In anul 1983 Associated Press anunta ca „intemeietor” al pacalelilor de 1 aprilie pe... imparatul Constantin, care, zicea respectiva agentie de presa, pe 1 aprilie si-a pus mascariciul sa fie imparat pentru o zi. Pacaleala sau nu, lucrul ar fi fost posibil. In 1986, „Le Parisiene” lasa francezii uluiti cu anuntul ca celebrul Tour Eiffel va fi dezmembrat ! Ce mai pacaleala ! In 1955 „Irish Times” anunta ca cei de la Disneyland negociaza cu guvernul rus aducerea ( era sa zic „moastelor”) lui Lenin in parcul de distractii cu acelasi nume. Buna gluma ! Iar alta, si mai buna : in 1998 un ziar din Alabama anunta, foarte serios, rotunjirea constantei Pi (3,14...) la... 3 rotund-rotunjor. Ca gluma e buna !

Se fac si glume on-line : de 1 aprilie in nu-stiu-care an, Google a pus pe jar multe inimi insingurate, odata cu oferirea unui serviciu, asa-zis nou, cu denumirea „Google Romance”, unde tot omul ar fi putut gasi perechea potrivita. Sigur ca pacaleala a avut destui amatori... La noi, mai in anii trecuti, mass-media s-a intrecut in pacaleli, dar se pare ca n-au fost grozave, din moment ce nimeni nu-si aminteste de ele.

Dar cele mai multe „glume” - mai mult sau prea putin bune - le vom gusta ( sau nu ?) noi - romanii, de 1 Aprilie cand se vor scumpi multe articole „de lux”, printre care sampania si produsele din tutun. Si daca ar fi doar asta, am gusta „gluma”, dar mai sunt si alte... pacaleli de 1 Aprilie...

^interesante articole, imi plac

De 1 aprilie sunt in pana de idei ... cu ce sa-l pacalesc pe iubitelul meu

Obiceiuri de Florii


De Florii, una dintre marile sarbatori ortodoxe, elementele crestine si precrestine se imbina in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri extrem de pitoresti.

- Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cind se apropie de preot.

- Cu ocazia Mosilor de Florii, femeiele coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar. Legendele spun ca oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazar se vor umple de pistrui ca jidanii.

- Acum se aerisesc hainele si zestrea.

- Inaintea marii sarbatori, fetele mari din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui sunt luate si le folosesc in farmecele de dragoste si sanatate.

- La miezul noptii se fierbe busuioc in apa. Se pune canafi de la prapurile folosite la inmormintarea unei fete mari iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fierutra, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor ca fierle de la prapuri. Ce ramane se toarna la radacina unui par in speranta ca baietii se vor uita dupa ele, ca dupa un copac inflorit.

- In acelasi timp, daca cineva indrazneste sa se spele pe cap chiar in ziua de Florii, fara apa descantata si sfiintita, risca sa albeasca.

- Se dau citeva ramuri de salcie la vite ca sa manince, iar livezile si viile sunt impodobite ca sa dea roade bogate.

- Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti. Si de cele mai multe ori, asa a fost, cel putin in ultimii ani.

http://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-si-superstitii/68754-obiceiuri-de-florii

Obiceiuri de Florii - Obiceiuri si superstitii de Duminica Floriilor

Din timpuri stravechi, aceasta zi a Floriilor a nascut diferite obiceiuri, superstitii si traditii, in functie de zone.
Iata cateva dintre ele:

- O alta denumire data sarbatorii de Florii este “Nunta urzicilor”, pentru ca, in aceasta zi urzicile infloresc si nu mai sunt bune de mancat.

- Ramurile de salcie reprezinta renasterea anuala a vegetatiei, dar si ramurile cu care a fost intampinat Isus, atunci cand a intrat in Ierusalim.

- In aceasta zi se sfintesc ramurile inmugurite de salcie si se stropesc cu apa sfintita, iar crestinii impodobesc icoanele si ferestrele cu coronite de salcie sfintita.
Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an, fiind folosite la vindecarea diferitelor boli.

- Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti.

- De Florii, este bine sa mananci peste, este cum se spune dezlegare la peste.

- In anumite zone, in seara de Florii, fetele nemaritate pun o bluza curata si o oglinda langa un par altoit si o lasa acolo pana dimineata. Oglinda o pot folosi la farmecele de dragoste, sanatate.

- Femeile gatesc bucate alese si placinte pe care apoi le dau de pomana saracilor.

- Pomii fructiferi sau butucii de vie impodobiti pentru a da rod bogat si manos.

- In aceasta zi este bine sa se aeriseasca hainele.

- Se dau vitelor sa manance crengi de salcie pentru a se inmulti si a fi sanatoase tot anul.

- Se spune ca asa cum va fi vremea in ziua de Florii, asa va fi si in ziua de Paste.

- Nu trebuie sa te speli pe cap in aceasta zi, caci vor albi. Se pot spala totusi, dar numai cu apa sfintita.

- La miezul noptii se fierbe busuioc in apa si cu fiertura te poti spala pe cap, pentru a avea un par sanatos si frumos.

- Cine nu serbeaza ziua aceasta se va umple de pistrui.

- Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune.

http://www.pinklove.ro/sarbatori/obiceiuri-de-florii-obiceiuri-si-superstitii-de-duminica-floriilor/

Superstitile Postului Mare - Superstitiile Paresimilor

Postul Mare

De Postul Mare, cel al Sfintelor Pasti, denumit si Paresimi ( care vine de la latinescul „quadragesima” ), se leaga multe obiceiuri, dar si mai multe superstitii. In prima zi a Paresimilor, in „lunea curata” sau „luna pastorilor”, se facea o masa mare cu mai multe familii si se manca doar „bors holtei” adica bors curat fara legume, pentru a se curata gura si stomacul de mancaruri „de frupt” sau „de dulce”. Tot in aceasta prima zi de luni din Post se coceau turte simple menite Micii Domnului si date ciobanilor pentru ca turmele de oi sa fie ferite de rele, de lup sau urs. In aceasta zi se indoapa gastele cu nuci, (ramasita a multumirii romanilor ca gastele au salvat Roma de invazia celtilor, ga-ga-ind in Capitoliu ), iar cainii sunt prigoniti pentru ca au dormit si n-au vestit musafirii nepoftiti.

A 2-a zi de Post, era numita „martea vaselor” sau „a traznetelor”. In aceasta zi nu se coase, nu se taie cu foarfeca, nu se potcovesc caii si se evita folosirea obiectelor de metal, existand superstitia ca cei care calca aceasta lege vor fi trazniti de Sf.Ilie sau se vor imbolnavi in tot timpul anului. In aceasta zi - martea vaselor - se spune ca gospodinele trebuie sa curete toate vasele in care s-a gatit de frupt in timpul Caslegilor ( perioada dintre posturi ), altfel femeile vor fi blestemate si postul nu va fi „primit”. In mod traditional, acum, in primele zile de Paresimi, incepea tesutul panzei pentru straiele noi de Pasti.

Dar cea mai hazlie superstitie, numita „spolocanie” consta in adunarea mai multor femei care se puneau pe bautura in prima zi de Post. Este lesne de inteles ca ele se turmentau, dar barbatii nu aveau voie sa le... certe, fiindca se credea ca altfel nu mai creste canepa. Astazi, superstitia s-a mai subtiat, caci cine mai face straie din canepa ? Dar este bine sa nu uitam de unde vin unele... apucaturi.
In sfarsit, in prima sambata a Postului, anul asta - pe 15.III, se praznuieste San Toader. In aceasta zi nu se lucreaza ; se spune ca cine munceste acum va fi lovit de caii lui San Toader. Loviturile puteau fi boli sau dureri de cap. Fetele mari nu ieseau din casa in aceea zi pentru ca se credea ca acesti cai se prefac in flacai care le rapesc. Si nu exista decat un singur leac : fetele sa fuga si sa intoarca toate oalele din casa, cu gura-n jos ! In sambata de San Toader, tot satul se spala pe cap inainte de ivirea zorilor, deci inainte de a-si scoate San Toader caii la pascut. Exista superstitia ca vor avea motive de bucurie, caci acum: „Cresc cozile fetelor/ Cat cozile iepelor,/ Pletele flacailor,/ Cat coamele cailor”.
Astazi, multe din motivele superstitiilor s-a pierdut, ba chiar superstitiile au fost inlocuite cu altele, dar este bine sa nu e uitam ; ele fac parte din folclorul nostru, care incet-incet se pierde...

Superstitii in Saptamana Mare

In aceasta saptamana, numita si Saptamana Patimilor, lucrul inceteaza incepand de joi. In Joia Mare superstitia spune ca, cine doarme in aceasta zi, va fi lenes tot anul; in special femeile vor fi vrajite de Joimarita si condamnate a fi lenese. Se spune ca mortii vin in aceasta zi la vechile locuinte, unde stau pana in sambata dinaintea Rusaliilor; pe vremuri aceasta zi era aceea in care se termina de tors canepa. Acum se fac focuri rituale pentru incalzirea mortilor, de obicei in mijlocul curtilor gospodariei. Se spune ca dupa aceasta zi, nu mai este bine sa se manance urzici, deoarece in Joia Mare are loc „nunta urzicilor”, cand ele infloresc si nu mai sunt bune de mancat.

In Vinerea Seaca trebuie sa se tina post sever, post negru, fara mancare sau bautura ( apa sau vin ), se spune ca cine tine acest post va fi ajutat de Dumnezeu sa scape de boli, sa le mearga bine tot anul, sa fie feriti de nevoi si de necazuri. Exista superstitia ca postul negru din aceasta zi te fereste de dureri de cap tot anul si, de asemenea, ca vei sti cu trei zile inainte cand o sa mori. Se spune ca daca in Vinerea Mare ploua, anul va fi roditor. In Duminica Pastelui, cine nu merge la biserica va suferi de „lingoare” tot anul. Despre cei ce se nasc in ziua de Pasti, cand se trag clopotele, se spune ca vor fi norocosi toata viata. Cine moare in ziua de Paste, va capata iertarea pacatelor si va merge in Rai.

Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste

Origini - Pastele


Pastele – chiar daca nu sub forma pe care o cunoastem astazi - a fost sarbatorit cam din anul 1400 i.Chr. Mai tarziu au fost sarbatorile lui Ianus, cand apar si ouale rosii. Denumirea acestei sarbatori vine de la ebraicul „pesah” care inseamna „trecere”. In Vulgata acesta a fost tradus prin expresia „transitus Domini” – trecerea Domnului, devenita in engleza iacobina „passover”, la catolici fiind „passione” adica suferinta, din grecescul „pascho”- sufar, „paschei”- sufera; in germana este „der Ostern”. Oricum, denumirea de Paste a ramas si este foarte veche.
In ceea ce priveste ouale vopsite, exista numeroase legende, dintre care cea mai cunoscuta este cea care spune ca Maica Domnului avea un cos cu oua pe care l-a pus la poalele Crucii Rastignirii lui Iisus Christos, iar sangele Domnului a curs pe ouale albe si le-a rosit. O alta frumoasa legenda spune ca vestea Invierii n-a fost crezuta si se discuta mult in pietele publice. O femeie credincioasa, care precupetea un cos cu oua, a rostit amarata: „Nu credeti voi ?! Veti crede cand se vor rosi ouale acestea !” Si… ouale s-au rosit !



Traditii

Sarbatoarea Sfintelor Paste, ramane, alaturi de cea a Nasterii Mantuitorului, una dintre cele mai importante sarbatori crestine a romanilor dar si a altor popoare. Credinta crestina spune ca oul este mormantul purtator de viata, prefigurand Invierea din morti a lui Iisus Christos. De ouale vopsite de Paste se leaga o multime de obiceiuri si superstitii despre care vom vorbi mai jos. Ouale se vopsesc in Joia Mare, ziua cand Iisus a fost rastignit ; tot atunci se pregateste pasca, prajitura pascala, in forma rotunda pentru ca se spune ca asa au fost scutecele lui Iisus – rotunde. De obicei, se mananca miel, sub diferite forme si acesta il reprezinta pe Iisus Christos – Mielul jertfit. In noaptea Invierii, oamenii merg la biserica „sa ia lumina”. Lumanarea-lumina fiind simbolul Invierii, Lumina lui Christos. Daca multi vopseau numai oua rosii, astazi ele se vopsesc in mai multe culori. Acest obicei difera de la popor la popor : in Olanda se vopsesc verzi, in Germania sunt colorate divers, iar in Marea Britanie au aparut ouale de ciocolata, care s-au raspandit repede peste tot. In unele tari exista obiceiul ca ouale sa fie ascunse in iarba si copiii trebuie sa le caute acolo. De vreo doi ani acest obicei a inceput sa fie practicat si la noi. Sunt multe traditii si obiceiuri de Paste, printre care si obiceiul ca cei care sunt pe drum in aceasta perioada si nu au de unde sa ia anafura, sa manance muguri de salcie sau de mar. Un alt obicei, mult mai nou este Iepurasul de Paste. In antichitate era considerat simbolul fertilitatii, existand credinta ca lumea se naste dintr-un ou imens. In timpurile noastre a aparut ca simbol al primaverii care renaste natura si a devenit un obicei ca de Paste sa fie facuti Iepurasi pascali din turta dulce sau ciocolata. Si la noi obiceiul exista si face bucuria copiilor pentru ca iepurasul le aduce daruri.



Superstitii de Paste

Inca din Duminica Floriilor si continuand cu Saptamana Mare, vom intalni numeroase traditii, obiceiuri, dar si superstitii. Se spune ca ducand acasa ramuri de salcie sfintita in Duminica Intrarii in Ierusalim si punandu-le pe tocul usii, ferim casa de duhuri rele. Mergand mai departe, cele mai importante zile ale Saptamanii Patimilor sunt Joia Mare si Vinerea Seaca urmate de noaptea Invierii. Daca in primele zile ale saptamanii se face curatenia casei si gospodariei , in Joia Mare, ziua Rastignirii, zisa si Joia Neagra, superstitia spune ca nu e bine sa dormi in aceasta zi pentru ca vei fi lenes si netrebnic tot anul. In unele zone ale tarii, in special la sate, torsul, tesutul, spalatul rufelor, sunt de rau augur. Ele trebuie facute pana in Joia Mare, pentru ca altfel, un personaj mitologic feminin – Joimarita – pedepseste fetele si femeile care fac astfel de treburi in acea zi. In Joia Mare femeile pot „umple borsul”, despre care se spune ca nu se strica tot anul. In aceeasi zi se vopsesc ouale rosii. O alta zi foarte importanta este Vinerea Mare, Vinerea Seaca sau Vinerea Neagra a Prohodului. In aceasta zi trebuie sa se tina post negru ; nu se coase, nu se toarce, nu se face paine pentru ca superstitia spune ca cine face asta, va orbi. Daca pui bors in Vinerea Mare, vine necuratul, se scalda-n el si ti-l strica. Nu e bine sa se semene nimic in Vinerea Mare, pentru ca tot ce pui in pamant in Vinerea Seaca, se usuca sau e fara rod. Lumanarea cu care s-a luat Lumina de la biserica in noaptea Invierii, trebuie sa fie pastrata. Superstitia spune ca in tot timpul anului, ea poate fi aprinsa in caz de furtuna, calamitate sau necaz mare. Este buna si in caz de boala. In fine, se spune ca nu e bine sa dai de pomana oua incondeiate ca nu le primeste Dumnezeu. Despre cei care ciocnesc ouale de Paste, se spune ca se vor intalni pe lumea cealalta. Cel ce sparge oul are dreptul sa-l ia; daca celalalt refuza sa i-l dea, acesta il va manca stricat pe lumea cealalta.


Alte superstitii de Paste

In Bucovina – si numai acolo – fetele spala limba clopotului cu apa neinceputa si tot cu ea se spala in dimineata de Paste; astfel spune o superstitie ca vor fi frumoase tot anul si curtate de flacai. Tot de Paste, flacaii isi aleg un „staroste-crai”, care le judeca greselile facute de-a lungul anului. Cei vinovati sunt purtati in jurul bisericii si batuti cu vergi. In Calarasi, oamenii aduc cocosi la Inviere: cel al carui cocos canta primul in aceasta noapte, va fi norocos tot anul; apoi cocosii sunt dati de pomana nevoiasilor, pentru pomenirea mortilor. Se spune ca, daca in ziua de Paste, primul care-ti trece pragul este un barbat, tot anul iti va merge bine. Un alt obicei este cel al spalatului cu apa neinceputa in care s-a pus un ou rosu pentru a fi mereu sanatos si rumen in obraji, un fir de iarba verde pentru belsug in gospodarie si un banut de argint pentru spor in casa. In Transilvania este raspandit obiceiul „udatului”. Initial era facut cu apa pentru trezirea-Inviere de Paste ; mai apoi el s-a transformat in udatul cu parfum si se practica in zona respectiva in special de tineri.
Si nu uitati : sfintirea cosului pascal va aduce belsug, sanatate si o inima plina de dragoste.

Superstitii de Sf.Gheorghe

La 23 aprilie a fiecarui an se sarbatoreste Sfantul Mare Mucenic Gheorghe Purtatorul de Biruinta. Sarbatoarea aceasta este considerata inceputul verii pastorale, tot asa dupa cum cea a Sfantului Dumitru marcheaza incheierea ei. De Sf.Gheorghe oile pleaca la stana, vacile se „mana” la ciurda iar la sate oamenii „se tocmeau” pentru munca la arendasi sau boieri pana la anul. Noaptea 22/23 aprilie, numita noaptea Manicatoarei, despre care se spune ca este sora Sfantului Gheorghe, era o noapte mult temuta. Se spune ca este bine sa stai in casa in aceasta noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii - cei carora le ies noaptea sufletele si bantuie prin sate - calaresc pe cozi de matura si pricinuiesc necazuri. Superstitia spune ca este bine sa se puna ghimpe, maracine sau crengi de maces la usa grajdului pentru ca sa se intepe strigoii cand vin sa ia mana vitelor.

Tot astfel, holdele trebuie inconjurate din timp de o femeie „cu randuieli” ( aflata la „period” ) pentru a speria strigoii veniti sa ia mana graului. Daca inainte de Sf.Gheorghe prinzi un sarpe, ii tai capul, apoi il porti la palarie sau basma si, daca te duci in capul satului cand ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii calare pe animale. Desi ei isi fac de cap si-n ziua de Sf.Gheorghe, totusi nu mai au putere si astfel pot fi vazuti. Exista superstitia ca, daca Sf.Gheorghe cade in post, tot anul laptele vacilor si oilor va fi slab. Superstitia spune, de asemenea ca, poarta noroc daca oamenii se cantaresc in aceasta zi. In aceasta zi se serbeaza Mosii de Sf.Gheorghe si este bine ca la ferestre si usi, la intrarea staulelor si grajdurilor cu vite si cai, sa se puna ramuri de salcie; la biserica se imparte liliac, iar in unele regiuni, leustean, pentru a pastra sanatatea oamenilor si animalelor pe tot timpul anului si pentru a-i feri de rele. Asa cum in unele regiuni fetele sunt stropite de Paste cu parfum, tot asa in altele exista obiceiul ca ele sa fie stropite de Sf.Gheorghe, ca rit de reinnoire temporala si spirituala. Stropitul originar folosea apa din fantana, apa avand semnificatie dubla, de substanta purificatoare si element favorabil fecundarii. Se mai spune ca de Sf.Gheorghe ard comorile in paduri sau pe dealuri si cine le vede noaptea luminand, ziua le poate gasi. Tot acum se fac farmece pentru dragoste.

http://www.superstitii.ro/modules/news/article.php?storyid=122

http://www.superstitii.ro/modules/news/article.php?storyid=169

Superstitii si obiceiuri in APRILIE

Luna Aprilie sau Prier, debuteaza cu 1 aprilie, ziua cuvioasei Maria Egipteanca, zisa la noi Maria Iteanca, aceasta zi fiind si ziua pacalelilor ( click aici ). Superstitia spune ca cine nu tine aceasta zi, va fi ispitit si va pacatui, ca Maria Iteanca, iar cei care lucreaza vor suferi de sminteli si lovituri, ei, vitele si pasarile lor. Pe 11 aprilie este ziua Sfantului Antipa al dintilor, iar cine nu-l cinsteste, va suferi dureri mari de dinti si masele.

Superstitii si obiceiuri de Sfintele Paste

In Sambata Mare se face pasca ; se spune ca daca ai pomi fructiferi fara rod, cand face aluatul de pasca, gospodina sa-si stearga mainile de aluat pe scoarta acelor pomi. Exista superstitia ca cine cade sau se impiedica, ducandu-se la Invierea Domnului, ii va merge rau tot anul. Vezi si „Superstitii in Saptamana Mare” ( click aici ).
Se spune ca cine se naste in ziua de Paste, mai ales cand trage clopotul prima data la biserica, va fi norocos toata viata. Superstitia spune ca cine moare de Paste, in Saptamana Luminata sau chiar intre Inviere si Inaltare, ajunge in Rai, caci pacatele ii vor fi iertate si, asa cum arata si usa deschisa din mijlocul altarului, usile Raiului sunt deschise. Cojile de oua rosii se arunca pe o apa curgatoare ; superstitia spune ca ele ajung la Blajini si astfel ei isi dau seama ca a venit Pastele. Nu e bine sa iei sare cu mana din solnita de Paste, caci iti vor transpira mainile tot anul. Vezi si „Traditii, obiceiuri si superstitii de Paste” ( click aici ).


Vinerea Scumpa...

...sau Izvorul Tamaduirii, in prima vineri dupa Paste, se tine pentru mantuirea sufletelor. Se spune ca din lacrimile Maicii Domnului picate pe pamant, au iesit in mai toate partile, izvoare tamaduitoare, facatoare de minuni si cine s-ar spala in aceste izvoare, mai cu seama in aceasta zi, se vindeca de orice boala ar fi cuprins. Aceasta zi „se tine” ( adica nu se lucreaza ) , pentru : bogatie si belsug, pentru spor in gospodarie, pentru leac de boala ; pentru rodul vitelor, acestea se uda, dar si ca sa nu bata piatra.

Pastele Blajinilor...

...sau Lunea mortilor, este prima zi de luni dupa Paste. In aceasta zi se fac bucate alese si se impart, cu credinta ca mortii numai in aceasta zi sunt liberi si pot gusta din mancarea preparata. Se tine ca sa manance si mortii carora nu li s-au facut pomeni. Nu se lucreaza in aceasta zi la camp, ca e rau de vifor si trasnet ; femeile nu tes si nu cos. Superstitia spune ca cine ara in ziua de Pastele Blajinilor, va vedea boii sai morti ; femeile o tin ca sa nu aiba vise rele si ameteli ; daca lucrezi este primejdie de foc.


Noaptea Buciumului

Se spune ca in noaptea de 21/22 aprilie, sulfa in bucium ursitorile si aduc noroc la casa omului. Superstitia spune ca in noaptea asta, vrajitoarele ies dezbracate, doar cu un test ( cuptor de lut pentru copt ) pe cap, pentru a lua sporul bucatelor, pe umar cu unelte agricole pentru a lua sporul holdelor, in mana cu o galeata pentru a lua sporul laptelui ; in spate iau un sul spre a lua sporul tesatoarelor. Pentru a se apara de farmece, satenii sufla in bucium.


Ajunul zilei de Sfantul Gheorghe

Manicatoarea este o planta, despre care se spune in popor ca este „propteaua” Sfantului Gheorghe. Cine o mananca are spor la lucru, cine se spala cu fiertura ei, devine harnic. Se spune ca cine doarme in noaptea de ajun de Sf. Gheorghe in ieslea vitelor, le aude vorbind. In ajun se pune salcie si rugi la ferestre ca sa nu intre strigoii. Oamenii se bat cu urzici in ajun, pentru a fi harnici si iuti tot anul. Tot acum se face „Focul Viu” din doua bete de lemn uscat, ce nu trebuie sa se stinga tot anul ; flacaii sar peste foc, apoi iau cate un taciune cu jar si il duc acasa, pentru foc si noroc, pentru ca nimic rau sa nu se apropie de casa si gospodarie.


Superstitii si obiceiuri de Sfantul Gheorghe

Se spune ca cine doarme in aceasta zi, ia somnul mieilor si va fi somnoros tot anul. La Sf. Gheorghe se face „masuratul oilor”, de fapt, masuratul laptelui, de catre baciul turmei. Se mai spune ca cine se spala cu roua in dimineata acestei zile, va fi frumos, sanatos si rumen tot anul. Vezi si „Superstitii de Sfantul Gheorghe” ( click aici ).


Alte superstitii si obiceiuri in APRILIE

Ziua de 25 este ziua Sfantului Marcu si „se tine” pentru ca el „mijloceste cu inlesnire plata vamilor”. Se spune ca este pacat sa se lucreze in aceasta zi, caci nici randunica nu-si face cuib atunci. Nu se injuga boii, caci vor schiopata ; se spune ca „e rau” de boli, izbituri, vijelii, grindina ; nu se da nimic din casa si nu se bat pari. In 30 aprilie este ajunul Armindenului ; femeile nu lucreaza in casa, nici la camp, caci exista superstitia ca cine munceste in aceasta zi, va avea parte de vifor si grindina.