Deea_ctct

Vroiam si eu sa-mi astern cateva ganduri aici, o idee, doua...
Desi imi merg toate bine, imi dorresc sa am mai mult timp pe care sa-l petrec cu scumpul meu.. o dulceata de baiat, nu alta!
Saptamana viitoare vine in weekend si doarme cu mine (pleaca ai mei, in sfarsit :) ). Abia astept... Deja stiu care e programul: mergem sa ne plimbam putin sambata seara, dupa care venim si las eu apa de baita. Apoi el aduce un scaun in baie si eu ma pun in cadita si stam si povestim ore intregi vrute si nevrute(descarcare si purificare spirituala). Imi place ca e cel mai bun prieten al meu si pot sa-l las sa ma cunoasca oricum ar fi.

aaa... si imi place ca in timp ce discutam asa ma saruta pe genunchi. Il iubesc!

ce frumos

Am terminat curatenia prin casa, sunt haaaarnica
Acum ma pregatesc sa ies in oras sa-i iau nepoticii mele scumpe de 4 anisori niste hainite, apoi vin acasa si ne apucam cu mama de mancare.
E soare afara, sunt optimista si fericita

deea_ctct a scris:Vroiam si eu sa-mi astern cateva ganduri aici, o idee, doua...
Desi imi merg toate bine, imi dorresc sa am mai mult timp pe care sa-l petrec cu scumpul meu.. o dulceata de baiat, nu alta!
Saptamana viitoare vine in weekend si doarme cu mine (pleaca ai mei, in sfarsit :) ). Abia astept... Deja stiu care e programul: mergem sa ne plimbam putin sambata seara, dupa care venim si las eu apa de baita. Apoi el aduce un scaun in baie si eu ma pun in cadita si stam si povestim ore intregi vrute si nevrute(descarcare si purificare spirituala). Imi place ca e cel mai bun prieten al meu si pot sa-l las sa ma cunoasca oricum ar fi.

aaa... si imi place ca in timp ce discutam asa ma saruta pe genunchi. Il iubesc!

ce cute sunt geloasa sa sti :janis:

ce frumooooooooooos

Deci totul e asa cum m-am asteptat... A fost superba noaptea trecuta, el se tot trezea si ma lua in brate si ma saruta pe spate... Azi dimineata am crezut ca am visat, si i-am zis: "stii, am visat ca te trezeai noaptea si ma tot strangeai in brate!".. raspunsul a fost :"nu ai visat deloc...".
Azi am fost impreuna la cumparaturi, am facut de mancare... Acum e plecat pana acasa la el sa o ajute pe mami lui putin, dar deseara mi-a promis ca iesim in oras, iar apoiu din nou acasa .:X
Sper sa fie totul in regula, pana acum a fost de vis!

super,deea
tineti-o tot asa!

woow deea,o duci bine !

Mai este o zi pana la weekend. Asa de mult... am fost stresata toata saptamana si inca nu mi-am gasit echilibrul, ceea ce nu e prea bine pentru mine. Eh, poate weekendul trecut a fost de vina. A fost prea frumos...
Am tot intra pe forum, dar nu am avut timp sa citesc mai nimic. Abia astept weekendul sa reusesc sa fac asta :P
In rest, ma tot gandesc la ceva care sa ma relaxeze. Nu stiu ce-i cu mine, am o dezordine prea mare in cap si in viata, in general, perioada asta. Sa fie din cauza frigului?> Din cauza ca nu stiu sa imi fac ordine in agenda spirituala?>... Oare ce sa fie?

yo cred ca fiecare om are momente d-astea...in care e intr-o abrambureala totala...in care nu mai stie de capu lui...o sa se rezolve de la sine,zic eu...incearca doar sa te mai linistesti...
:pupic:

Am dus-o bine, dar am cazut. Am crezut in iubire si am cazut. Am crezut si am cazut, cred... A inceput sa se comporte foarte urat cu mine, simt ca ma dispretuieste, dar nu vrea sa punem punct. 2 ani probabil sunt indeajuns incat sa te saturi de o persoana. Am fost underground zilele astea, imi venea sa urlu, sa tip cat pot de tare, sa evadez din mine, sa distrug tot ce mi-era drag. Ieri insa, totul a luat o intorsatura neasteptata. Parca era parte dintr-un film. M-am intalnit cu prima mea dragoste. I-am zis ca vreau sa discutam, l-am zarit pe net. Ne-am vazut, ne-am plimbat prin parc, a durat vreo ora pana am reusit sa sparg gheata si sa ma deschid. El a ramas la fel... Poate prea matur pentru varsta lui. Am crezut initial ca e prea matur pentru prostiile mele, dar nu am discutat despre problemele mele, ci despre mine, despre el, ce am mai facut. M-a condus pana pe strada mea, era intuneric. Mi-am bagat mana cu nesimtire in buzunarul lui, sub pretextul ca mi-era frig. Dar voriam sa il tin de mana. La sfarsit, dupa ce am hotarat amandoi ca ne-am relaxat super ok si ca ne-am simtit rupti de realitate, l-am imbratisat si m-a imbratisat... Nu va pot explica ce am simtit... Nu cred ca exista in vreo limba vreun cuvant care sa descrie starea aceea. Apoi, mi-am lasat capul in jos, si el la fel, am ramas imbratisati si imi doream sa il sarut. Dar mi-am amintit ca eu apartin altcuiva, si asta era sa ma aduca in Realitate. M-a sarutat pe frunte, ca un copil. I-am simtit blandetea si am vazut ca, desi uneori e asa matur si filozofic, cand vine vorba de mine se transforma in copil. M-a sarutat a 2-a oara pe frunte, mi-a zis sa am grija de mine. Si am plecat inghetata spre casa. 2 ore mai tarziu urma sa ma sune actualul(fostul, nici eu nu mai stiu) prieten, sa imi strice ziua cu comentarii deplasate. Mi-a zis ca ori ramanem impreuna, ori el nu mai vrea sa traiasca, ce om bolnav. Nu am mai patit-o, dar nasol pentru el. Sunt in ceata, nu stiu ce vreau, desi gandul meu e la D., dragul meu prieten care m-a inveselit ieri. Mi-e intr-un fel si frica sa ma despart de actualul, o sa-mi fie greu sa trec printr-o despartire... Si nici el nu vrea. Ce sa fac?...

Chiar va rog sa va dati cu parerea, un sfat o critica, orice... M-ar ajuta

Eu cred ca nu trebuia sa te vezi cu exul in momentul in care relatia ta actuala trecea printr-un impas. In momentele grele e mult mai usor sa zici ca inainte era mai bine, insa gandeste-te ca din moment ce v-ati despartit poate nu era asa de bine.
In general cand ai probleme in cuplu eu nu cred ca e bine sa cauti alinarea intr-o alta persoana de sex opus.
De abia daca te convingi ca relatia asta nu mai merge si ii pui punct eu zic ca poti incepe alta.
Asa iese o varza totala din care nimeni nu iese castigat.

Bafta,oricum.

si sunt de aceasi parere, nu trebuia sa te intalnesti cu fostul...in orice caz sa nu ramai intr-o relatie numai ca ti-e frica ca o sa iti fie greu sa treci printro despartire. De bine de rau timpul trece si ranile se vindeca...si dacati de o relatie numai de teama asta, mai devreme s-au mai tarziu tot va despartiti si poate fi mai nasol momentul atunci....

Ok fetelor, multumesc de "cearta", simteam nevoia sa stiu pareri din afara. Cand esti implicat direct in ceva, parca nu vezi bine situatia. Si eu m-am gandit ca am gresit, dar mi-am gasit un refugiu in fostul(am scris despre el la Prima dragoste). Adevarul e ca nu imi pare rau ca m-am vazut cu el, asta ma inspaimanta si ma face sa ma simt ca o mare biatch. Actualul, in care am avut incredere orbeste, se comporta de vreo sapt si ceva groaznic. Vorbeste foarte urat cu mine(repet, nu i-am facut nimic). De ex: am avut intr-o seara cursuri si i-am zis sa ma astepte, sa ne vedem. M-am dus foarte entuziasta, l-am luat in brate, si cand sa-l pup, imi zice: ce-i cu tine? ce-i cu faza asta?... Doamne. In fine. Ne certam zilnic. Imi zice ca el s-a saturat. L-am intrebat: "De ce anume te-ai saturat?".. Imi zice ca de nimic.. A zis ca vrea sa o terminam. Pe urma ca el se si sinucide daca ne despartim. I think I'm getting insane. Ce sa mai inteleg?...
Aseara iar. In fiecare zi la fel(adevarul e ca a fost si foarte bine, prea bine poate...)... Eu nu am prietene cu care sa pot sa discut despre lucrul asta, tot timpul liber i-l dedicam lui. Poate si asta m-a determinat sa il vreau pe fostul langa mine atunci. Chiar sunt confuza, zau ca da.

offff.
nu stiu ce sa-ti zic.
incearca sa te detasezi putin, vino aici, vorbeste cu noi, fa-ti alte prietene sau prieteni, dar eu zic ca fostul nu prea iti prieste in situatia asta, pt ca poate iti faci sperante desarte.

M-a sunat desteptu iar.. ca eu strict relatia.. am intrebat cum?.. "prin simplu fapt ca existi". Ma suna peste o jumate de ora:"Iuby am fost un prost... Mai esti suparata? ".. nu, radiez. Asta nu e normal si deja ma seaca. As vrea sa o termin, dar nu o sa scap de el daca ar fi asa.

ce copil tampit eeee :|
no offence deea
e tot din categoria aia.. dau ciocanul in cap si apoi te intreb daca te doare :Julie:
eu zic sa-l tii deoparte o perioada... inchide-i gura cateva zile
daca intra in disperare si se mai schimba, mai aveti o sansa... daca e la fel de badaran, duca-seeeeee
ia cu celalalt intalneste-te cand stii sigur ca nu mai ai nimic cu cel de mai sus. altfel te debusolezi si mai tare si poate ii dai si lui sperante aiurea, folosindu-l ca pe o pelerina de vreme rea

deea_ctct a scris:Ne certam zilnic. Imi zice ca el s-a saturat. L-am intrebat: "De ce anume te-ai saturat?".. Imi zice ca de nimic.. A zis ca vrea sa o terminam. Pe urma ca el se si sinucide daca ne despartim. I think I'm getting insane. Ce sa mai inteleg?...

Doamneeeee :lady:
cati ani are? de curiozitate

20 are :)

mda... se explica atunci...
oricum imi mentin ce am scris mai sus
cum o fi, numai sa nu suferi :)

E gata tot. Probabil il iertam daca vedeam ca a inteles unde a gresit... M-a sunat iaaaar; de data asta beat. Asta a pus capac. I-am zis si le tel si i-am trimis si mesaj in caz ca maine nu-si aminteste, sa stie ca e gata tot. A spus"ok,pa.". Sper sa fie doar atat de usor si sa nu-mi dea batai de cap.

ai facut bine ca ai terminat-o cu el. nu e normal sa se poarte asa cu tine!

mda.. dar stiam ca nu o sa scap asa usor. m-a amenintat ca se sinucide, a zis ca el nu vrea sa traiasca fara mine etc. ma terorizeaza si nu stiu cum sa-i dau peste cap santajul sentimental. i-am zis clar ca nu-l mai vreau, dar a insistat sa ne vedem azi sa vorbim. ce sa fac?...

deea, nu mi se pare deloc normal comportamentul lui fata de tine.... in astfel de situatii, cred ca mai bine singura, decat asa....chiar daca doare, si stiu ca doare......am trecut si eu prin intamplari similare....si am descoperit ca sufar mai putin singura, decat cu un asemenea om langa mine....iti doresc numai bine......si sa ne dai vesti bune in curand

Am ramas cu el . Chiar nu am putut sa ma despart de el... A venit intr-o noapte la mine la ora 2... sa-l iert. O gramada de flori etc. Nu il mai suport efectiv, ne vedem cate o ora in weekend. Nici 1000 de buchete de flori nu o sa-l ridice in ochii mei.

pai de ce?
de ce?
ca sa-i fie lui bine si tie nu?desi snt sigura ca nici lui nu ii e bine asa...
cum Doamne iarta-ma sa zici ca nu-l suporti pe prietenu` tau?
mai bine pune capat definitiv relatiei...n-o sa se sinucida...adica yo una nu cred...da dc sa stai u chinuita langa el (poate) cu gandu` la fostu?
nu te inteleg...

Sunt cu moralul la pamant... Chiar putea sa mearga. Acum, spre exemplu, m-a intrebat de ce am parut azi suparata; i-am zis ca nu m-am simtit bine, cu de altfel asa a si fost. S-a iritat dintr-o prostie iar, si a zis ca daca am eu o zi naspa, pe el sa-l las in pace. Ok... Am zis ca nu ma mai cert ca nu are niciun rost. Sunt satula pana peste cap, parca ma depasesc toate. As vrea sa pot sa-i spun cuiva asta, asa ca scriu aici.

we're here for you

adica cum daca ai o zi naspa sa-l lasi in pace?! toti avem si zile in care nu putem sa zambin din zori pana-n noapte, avem probleme, nu ne simtim bine :lady: asta nu inseamna ca in acele zile sa ne luam si plecam in varf de munte ca sa nu deranjam pe nimeni cu indicpozitia noastra, dimpotriva, atunci avem mai mare nevoie macar de un zambet sau de un cuvant de consolare de la persoana iubita! pff ce atitudine domle'

offff, deea
chiar nu e corect sa suferi tu numai k sa-i fie lui bine........si pana la urma fiecare e responsabil de faptele sale, asa ca nu cred eu c-o sa se sinucida el

m-a sunat azi dimineata sa ne mai certam putin. nu am mai avut chef... apoi sa ne intalnim.. cum adica?:)) sa ne intalnim dupa ce face toate chestiile astea?! :))
peste vreo ora imi trimite mesaj ca mi-a luat nu stiu ce cercei sa ca vrea sa ne intalnim sa mi-i dea. si "la multi ani!" ... si i-am scris inapoi :"la multi ani si tie. ", explicandu-i dupa aceea ca nici o pereche de cercei, nici o bratara, nici n buchete de flori nu dau cuiva dreptul sa se comporte asa. si nu ma intalnesc cu nici un el si ma simt bine

good for you deea.... sa ne traiesti cu numele... si daca nu stie sa se poarte frumos... la gara cu el... :pupic:

uff... frumos m-am trezit si eu . am sunat-o pe mama sa vad ce face si imi da vestea: buni a mea e in stare de inconstienta si au fost chemat ambulanta sa vina

offfff ma deea.... sa ne spui daca s a schimbat situatia... ai grija de tine

au internat-o la neurologie si e tot in stare de inconstienta... acum am ajuns de la spital... ne-au trimis obligat-fortat acasa pe toti, au zis ca nu avem de ce sa stam.. au ramas ai mei acolo totusi. sper sa isi revina, saracuta

o sa isi revina,ai incredere in cel de sus,suntem alaturi ed tine.take care

suntem aici pentru tine cand ai nevoie

E mai bine buni mea, e internata la Tg. Mures la spital. Acolo o stiu in siguranta, saracuta de ea. Sta mama cu ea acolo cat timp va fi nevoie. A zis mama ca i-au depistat un inceput de meningita, dar in aprox. 10 zile o sa se intoarca acasa. Sa o ajute Dumnezeu sa se faca bine si sa vina acasa, sa ne petrecem sarbatorile de iarna impreuna, la fel ca in toti anii..
Oricum, suntem cu totii optimisti, arata mult mai bine fata de cum era, mananca, aproape merge singura. Dovada ca da, exista Doamne-Doamne si are multe grija de noi toti!

super... ma bucur ca lucrurile au revenit la normal... unde esti in poza de la avatar?

la schonbrunn, in viena. (undeva in gradina palatului)

de 3 ori URA pentru bunica lu` deea
ai vazut ca s-a facut bine?

Nu imi dau seama concret ce mi se intampla, dar mi-e dor de optimismul meu. De vreo luna si ceva incoace am intrat mai intai intr-o stare de durere spirituala, dupa care, precum era normal, intr-o amnezie sentimentala. Am devenit imuna la multe lucruri care inainte ma bucurau... Am stat toata noaptea si m-am gandit de ce a luat totul o intorsatura asa brusca: de ce familia, de ce persoana pe care credeam sau cred ca o iubesc, de ce persoanele din jur, in general, mi-au devenit, mai mult sau mai putin, straine. Imi fac uneori planuri, ma incurajez, dar pana la urma tot in punctul asta ajung. E, probabil, ceva in atmosfera... Probabil.

deea... poate spiritul sarbatorilor o sa aduca lucrurile la normal... cred ca oricine mai are din cand in cand faze d astea... o sa treaca... :dans:

ps: super poza de la avatar...

si yo trec prin d-astea uneori...dar imi trece repede...cred ca e importanta si autoconvingerea si ceea ce vine de la psihic

Am povestit aici ceea ce s-a intamplat cu bunica mea. A facut o forma foarte urata de meningita, a fost foarte grav bolnava, dar si-a revenit. Da, si-a revenit, insa s-a intamplat ceva care ne-a socat pe toti: si-a pierdut memoria. Nu ne mai recunoaste pe nici unul dintre noi, nu stie nimic despre trecutul ei, despre nimeni si nimic. E sfasietor, o femeie atat de puternica si plina de viata ca ea a ajuns asa, ca un copilas. E internata la Tg. Mures la spital, am fost la ea. Raspunde la intrebari, insa cand e obosita nu mai vorbeste. Se uita doar asa nevinovata la noi, incat ti se face o mila combinata cu durere care iti stinge orice suflare a sufletului…  E trist.
Sambata o lasa acasa, o sa fim impreuna de sarbatori. Nu imi vine sa cred, pe mine bunicii m-au crescut pana la varsta de 5 ani, sunt foarte legata de ei. Draga de ea.. 
Oricum, ii multumesc Lui Dumnezeu ca ce a fost mai rau a trecut si o avem langa noi; asta e cel mai important.
Toate lucrurile astea m-au facut sa realizez ca cea mai mare avutie a noastra e sanatatea si memoria. Fara memorie, fara trecut, nu are viata sens. Nu ai acea arma in fata lumii: trecutul tau. E crunt, de aceea nu trebuie sa fugim de trecut, ci sa-l pastram mereu, ca dovada a existentei noastre supreme, fie el stralucit sau nu.
Cu toate astea, eu totusi am credinta ca se va face bine, oricum sunt usurata sufleteste cand vad ca e totusi sanatoasa si vom petrece Craciunul in familie, la tara, reuniti, la fel ca in fiecare an.