florile din apartament/gradina

5 flori pentru o gradina rosie

Pentru a reda tonusul si caldura gradinii, rosul este culoarea perfecta, care iti permite sa te joci cu contrastele.

In plus, aceste flori sunt usor de cultivat.

Dalia: forme infinite



Cu 40 000 varietati cunoscute, dalia este floarea tuturor culorilor, cu exceptia albastrului. In forma de cactus, cu guler sau cu flori simple, aceasta planta se potriveste oricarei gradini.

Printre varietatile cele mai surprinzatoare se numara Arubanita, Pasarea de foc sau Brodway, sau in varietatea pitica Topmix.

# Plantare: aprilie
# Udare: doar dupa ce planta incepe sa se dezvolte
# Expunere: in plin soare

2. Micsuneaua: perfecta pentru terenul stancos



Micsuneaua este planta care se adapteaza foarte bine la solurile sarace. De la portocaliu la purpuriu, trecand prin rosu-brun, floarea sa imbraca perfect orice teren aparent infertil.

# Plantare: din martie pana in iunie
# Udare: moderata
# Expunere: in plin soare

3. Azaleea: rustica si nepretentioasa



Azaleea (rododendronul) este o planta fara parfum, cu exceptia a cateva forme. Printre cele 500 de specii cunoscute, Obtusa amaena sau Azalea crouxii ofera flori de toata frumusetea.

# Plantare: din martie pana in iunie
# Udare: abundenta din aprilie pana in august
# Expunere: la umbra sau semi-umbra

4. Gerbera: margareta venita din Asia



Profita de florile acestei plante, o asteracee cu flori simple sau duble, de primavara pana toamna.

Florile sale rosii superbe orneaza foarte bine exteriorul unul foisor. Dintre speciile cu flori rosii, opteaza de exemplu pentru pentru gerbera jamesonii.

# Plantare: din aprilie pana in iunie
# Udare: moderata
# Expunere: la soare sau in semi-umbra

5. Anemona: clasica si de nestapanit



Anemona este o floare foarte populara, apartinand familiei Ranunculaceae. Printre numeroasele sale varietati se numara si „Anemona de Caen” sau „Anemona Radar”, cu flori rosii magenta.

# Plantare: din martie pana in mai
# Udare: regulata
# Expunere: la soare

Luna mai in casa si gradina

Dupa modelul acestei frumoase luni de mai, sa speram ca natura va fi la fel de generoasa in flori colorate si mladite crude.

In gradina

Vazand pozele superbe de pe pachetele cu seminte, n-are cum sa nu-ti vina pofta sa plantezi toate bunatatile: ridichi, laptuci, ceapa, rosii, dovlecei.

# Mini-sera: la mijlocul lui mai trebuie sa plantezi rasadurile de rosii si vinete, cand pamantul este suficient de cald pentru a proteja aceste plante sensibile. Daca e inca frig la tine, fa-ti o mini-sera, sau cumpar-o din comert.

# Insamanteaza fasolea.

Pe balcon si terasa

Plantele tinute inchise pe timp de iarna isi cer acum portia de aer. Atentie insa: nu le expune in curent, acesta le poate fi fatal. Uda-le putin si pune-le ingrasaminte bine dozate.

# Cactusii se dovedesc foarte sensibili la schimarea de aer. Pune-i intai la semi-umbra pentru a face tranzitia de la interior la exterior, sau se vor arde si se vor decolora.

# Azaleea trebuie plasata la umbra. La fel si orhideele.

# Deparaziteaza-ti plantele! Caldura favorizeaza parazitii (purici, paianjeni rosii, musculite albe). Inainte de a le trata, pune planta sub dus, insistand pe partea inferioara a frunzelor.

Ce trebuie neaparat sa faci in luna mai?

# Supravegheaza trandafirii: sunt sensibili in acest anotimp, si se pot umple imediat de purici.

# In cadrul plantelor aromate, in mai poti semana coriandrul si busuiocul.

# Taie primele buchete de flori ale tufelor de zmeura plantate in acest an, pentru a favoriza inradacinarea lor si inmultirea frunzelor.

# Uda-ti gradina dimineata devreme sau seara, pentru a evita socul termic.

http://casasigradina.ele.ro

Gradina mea in Mai 2009

~ lamaita

~ bujori

~ trandafirul meu pitic (are 11 ani ptiu-ptiu sa nu se deoache )

~ cherry cherry lady

~ mac-mac (ca sint 2 )

~ garoafe turcesti (foate putin anul asta :( )

~ "borzos Kata" (in traducere libera: catalina cea ciufulita )

~ trandafir catarator de pe vremea lu' bunica

~ trandafir catarator plantat de mami

~ floare albastra, smanglita acum vreo 10 ani de pe la niste blocuri

~ via si alte cele

~ coada lupului, foarte putine anul asta

~ bujori rosii de la vecinu'

~ capsune de la plantate asta-primavara

~ irisi

~ sera lu' mami (intr-unul din ligheane levantica mea, in altul busuioc) din care a iesit asta

mi-au inflorit si mie trandafirii in gradina

superba gradina ta daiana

mersi :multumesc: imi place si mie, e o incatare sa iesi din casa sa mai mirosi o floare, sa vezi o gaza, dar nu mai e ca atunci cand mami se ocupa si de flori, ca de cativa ani am lasat-o mai moale cu florile ca vorba ei "nu se mananca si consuma multa apa"

niste cirese poti sa ne dai si noua

chiar ca as manca niste cirese

Kai-Ra a scris:niste cirese poti sa ne dai si noua

5 lei kilu si veniti dupa ele, transportul pe bicicleta nu e inclus

vdaiana a scris:
AGRISE sau MURE

pe alea au crescut astea, doar ca nu-s agrise nici mure, ci coacaze negre

martie



iunie

~ gradina vecinei de langa noi, ca un camp, nu se ingrijeste nimeni de gradina aia, pacat de teren

suuuupeeerba gradina ai daiana!
superba

Trandafirul chinezesc

Adesea confundat cu trandafirul japonez, trandafirul chinezesc, denumit stiintific Hibiscus rosa chinensis, este o planta decorativa cu certe virtuti terapeutice.


Poate decora gradina - sub forma de boschet, de copacel sau de gard viu - dar poate creste foarte frumos in casa, oferindu-ne un colt verde de-a lungul intregului an. Desi vine de departe, trandafirul chinezesc s-a obisnuit la noi. Cu un minim de reguli cunoscute si respectate, il putem creste si inmulti fara probleme.

Denumire stiintifica: Hibiscus rosa chinensis
Familie: malvacee
Cultivare: atat in aer liber cat si in interior
Inmultire: preferabil, prin butasi
Expunere: la lumina, ferit de curenti puternici
Intervalul de temperaturi la care vegeteaza: 10°C - 40°C
Utilizari: planta decorativa de exterior sau de interior; planta medicinala

Inmultire
Cea mai sigura metoda de inmultire este prin butasi. Lastarii care au devenit lemnosi (butasii) se recolteaza primavara sau in prima parte a verii. Se indeparteaza primele frunze ale lastarului, astfel incat tulpina sa ramana libera pe o portiune de 2-3 cm.

Se planteaza intr-un vas in care stratul de baza (cca 2 cm) este constituit din nisip, peste care se adauga pamant de frunze sau turba, amestecate, la randul lor, cu putin nisip. Partea ramasa deasupra solului se acopera cu un borcan de sticla sau plastic (transparent), apoi vasul se asaza intr-un loc luminos, dar nu expus direct la soare. Vasul transparent trebuie sa fie suficient de mare incat sa permita cresterea tinerei plante.

Atunci cand pe lastar apar frunzulite noi, stim ca planta a prins radacini si poate fi transplantata fie intr-un vas mai mare, fie in gradina. Pentru stimularea ramificarii, planta se tunde, astfel incat sa nu se dezvolte doar pe inaltime.

Hibiscusul se poate inmulti si prin seminte. Vom recolta capsulele cu seminte mature si le vom semana in gradina toamna sau primavara devreme, eventual de-a lungul unui gard pe care dorim sa-l dublam cu o perdea verde. Acoperim semintele cu un strat subtire de pamant si udam moderat locul. In 2-3 saptamani, plantele rasar. Cand ajung la o Inaltime de cca 10 cm, putem sa le transplantam pentru a le rari si a le distribui in spatiu dupa dorinta.


Ingrijire

In aer liber , trandafirul chinezesc se dezvolta bine intr-un spatiu luminos, dar nu expus permanent la soare. Vara se uda zilnic.

Pentru a stimula inflorirea, se tunde periodic. In acest fel, i se poate da forma dorita. Daca vrem sa aiba aspectul unui copacel, vom tunde lastarii laterali de la baza, pana cand trunchiul va ajunge la inaltimea dorita, dupa care ne vom rezuma la rotunjirea coroanei. Daca vrem sa constituim un gard viu, vom planta butasii in zigzag pe linia dorita si vom uniformiza gabaritul plantelor.

In ghiveci, locul lui este in dreptul unei ferestre care sa-i ofere lumina necesara. Pentru a fi stimulat in mod uniform, putem sa rotim din cand in cand ghiveciul. Trebuie udat in asa fel incat pamantul sa fie in permanenta umed, dar apa sa nu balteasca. Excesul de umiditate este la fel de daunator ca si deficitul. Este util sa stropim din cand in cand frunzele, cu ajutorul unui pulverizator fin, eventual ramas de la un detergent pentru geamuri, bineinteles, dupa ce l-am spalat foarte bine.

Solul cel mai potrivit pentru hibiscus este unul bogat in humus, turba sau pamant de frunze, cu putin nisip care sa faciliteze drenarea surplusului de apa.

Anual, se indeparteaza stratul superior de pamant (pana unde incep radacinile) si se inlocuieste cu altul proaspat, de aceeasi compozitie.

La 3-5 ani, in functie de dezvoltarea plantei, se recomanda schimbarea vasului cu altul mai mare. Cu acest prilej, putem efectua o operatie care va stimula inflorirea: vom tunde radacinile care exced balotului de pamant. De asemenea, putem tunde putin si din coroana. Putem face aceasta operatie atunci cand observam ca trandafirul nostru chinezesc nu mai infloreste.

Pentru ca planta sa nu se mai inalte, vom ciupi, pur si simplu, mugurii din capatul lastarilor.

In perioada de Inflorire, putem fertiliza usor solul, cu o dilutie de fertilizant care sa contina fier, potasiu si/ sau fosfor.

Daunatori
Principalul daunator cunoscut este paianjenul rosu, din familia acrienilor. Acesta este greu de depistat pentru ca este foarte mic: 1-2 mm.

Un indiciu al prezentei paianjenului rosu este aparitia pe frunze a unor pete mici si dese, de culoare galbena sau a unui aspect tern, prafuit.

Un alt mod de depistare este pulverizarea apei pe dosul frunzelor, procedeu care va pune in evidenta panzele foarte fine In care acestia isi depun oale.

Putem, de asemenea, sa scuturam lastarii plantei deasupra unei coli de hartie pe care vom observa apoi mici puncte rosii.

Stim ca paianjenul rosu prefera caldura si uscaciunea. Un prim remediu ar fi stropirea frecventa a frunzelor si distrugerea panzelor. Daca nu este suficient, putem sa apelam la un acaricid. Pesticidele cu spectru larg nu sunt foarte eficiente pentru ca acest daunator dezvolta rezistenta la ele. Chiar si acaricidele este recomandabil sa fie schimbate atunci cand repetam tratamentul.

Proprietati terapeutice

Hibiscusul are efect antiinflamator, antioxidant si usor laxativ. Gasim florile de hibiscus in compozitia diferitelor ceaiuri medicinale:
ceai de slabit - impreuna cu menta, leustean, ceai negru, flori de soc;
ceai antistres - alaturi de macese, flori de tei si de soc, fructe de fenicul si coji de portocala;
ceai impotriva hipertensiunii arteriale - in combinatie cu vasc si rozmarin.

De asemenea, hibiscusul este recomandat in colici abdominale, afectiuni hepatice, astenie fizica si psihica.

Ceaiurile care contin flori de hibiscus se prepara ca infuzii si, daca nu sunt contraindicatii (diaree, diabet), se indulcesc dupa gust.

Confuzie frecventa:
Trandafirul chinezesc nu este acelsi lucru cu trandafirul japonez. Acesta din urma este o alta specie, camellia japonica.

http://www.e-sana.ro/index.php?a=1647

daiana, tu ai ditamai gradina botanica f tare :)
am si eu flori si le iubesc tare si abia astept s-ajung la timi sa mi le ud ca duc lipsa de mai bine de o sapt :|

am mancat azi capsuni "de gradina" ce aromati suuunt

Philadelphus, o sarbatoare a simturilor

Cu parfumul sau delicat, dar penetrant, delicata „floare a ingerilor” este tot atat de frumoasa daca este plantata singura sau sub forma unui gard viu. Rustica si toleranta, planta cu flori albe ne rezerva o spurpriza.

Philadelphus sau „floarea ingerilor” ne transporta cu gandul in gradinile de altadata a bunucilor. in acele vremuri, parfumul lor intens de portocale intra dulce in narile frematande ale copiilor, nerabdatori de aventuri prin gradinile si livezile de ordinioara.

De multe ori era vorba de Philadelphus coronarius, floarea ce crestea spontan, dar foarte rar, in diferitele regiuni ale Europei. Cu exceptia unui cerc restrans de cultivatori pasionati, proprietarii gradinilor se multumeau cu varietatile de Philadelphus oferite de magazinele de specialitate.
La inceputul anilor 1900, celebrul gradinar francez Lemoine, operand asupra Philadelphus microphyllus (ce nu ajungea in natura mai inalta de un metru), a creat hibrizi dotati cu ramuri arcuite si inflorate, lungi de 150 cm, dand nastere unor arbusti pretiosi. Singurul inconvenient subliniat de Lemoine a fost imposibilitatea de a crea flori si de alte culoare, nu in exclusivitate albe.

Dar, plecand de la varietatea Philadelphus mexicanus „Rose Syringa”, cu urme violete la baza petalelor, Lemoine obtine o serie de hibrizi noi, denumiti Philadelphus x purpureomaculatus, o noutate atat in ceea ce priveste culoarea petalelor cat si a dimensiunii corolelor. Printre acesti, cei ce au impresiuonat in mod special au fost: „Belle Etoile”, „Etoile roz”, „Sybille”. „Este vorba de plante interesante atat prin dimensiunile obtinute, ceea ce le face perfecte, cat si prin faptul ca pot fi plantate individual in micile gradini fie ca borduri de arbusti mai impunatoare”, remarca arhitectul peisagist milanez Patrizia Pozzi. Ea asigura ca „azi, utilizand in nueroase proiecte acesti hibrizi, capabili prin portamentul ramurilor lor frumos cazatoare sa sugereze un sentiment de linistire, am putut reinvia eleganta perioadei Liberty in care aestia au fost creati”.
Dupa Lemoine, creatorii de hibrizi s-au dedicat ameliorarii diferitelor caractere ale plantei, dar cu rezultate nesemnificative. Este vorba de obtinerea unor flori duble, varietate pe care nici sepcialistul francez nu a neglijat-o, creand, spre exemplu „Dame Bianche” si „Manteau d’Hermine”.

Printre hibrizii cel mai recent obtinuti trebuie mentionati doi dintre ei: „Snow flake” si „Snow Velvet”. Primul, inalt de 150 cm, se imbraca cu flori duble asemanatoare cu „Bulgarii de zapada”, delicios parfumate, ce dureaza mult timp. Al doilea, mai inalt cu 30 cm de cat primul, se dezvolta rapid, cu un portament rotunjir si flori semiduble de cate 7-8 cm diametru, nu mai putin parfumate ca primele.
Cu totul aparte este si „Buckley’s Quill”, inalt de 130-180 cm, cu un aspect putin retro, ce se dezvolta in largul lui in bordurile arbuzive, rezistand foarte bine la seceta.

Philadelpus este apreciata si pentru frunzele sale. Numeroase au fost si eforturile pentru hibridarea unor exemplare cu frunze de culoare galbena. si daca Philadelphud coronarius „Aureus” are cateodata culori palide si neatractive, „Yellow Cab” se remarca prin culori mult mai puternice, stralucitoare si rezistente, punand in evidenta si florile parfumate.

Cercetarile privind obtinerea de noi hibrizi se concentreaza in Mexic si Statele americane de la Arizona pana in New Mexico. in aceste zone, de cativa ani au fost descoperite diverse specii spontane, aflate inca in cercetarea botanistilor, dornici sa stabileasca o clasificare corecta a speciei. Ramane valabil faptul ca aceasta planta atat de raspandita in habitatul ei, trebuie sa-si giaseasca spatiu mult mai larg si in gradinile europenilor.

Deocamdata este cultivata cu mare succes in gradinile private din Anglia, Franta si Italia. Dar cu siguranta ca datorita parfumului ei cu totul exceptional, emanat de micile si simplele flori albe, cu baza patata in culori inchise, parecum si a ramurilor lungi si frumos cazatoare, se imagineaza pentru ea un viitor foarte luminos.

Caracteristici
Philadelphus sau „floarea ingerilor” este un arbust denumit si „falsul portocal”. Pentru parfumul, rezistenta la seceta, frig si boli, este perfect pentru a fi cultivat in gradini si parcuri publice.
Face parte din familia Hydrangeaceelor, adunand in jur de 70 de spice. Arbustii cresc la o inaltime de la 1-5 metri, au trunchiul acoperit cu o scoarta ce se „scamosaza” intr-un mod caracteristic. Frunzele sunt opuse, simple si ovale. Florile, solitare sau adunate in gratioase raceme (ciorchine) sau cime, sunt foarte des dotate cu parfum delcios, ce aminteste de aproape de cel al florilor de portocal.
inflorirea incepe din mai si pana la sfarsitul lunii iulie, iar parfumul florilor, dulce si penetrant, este mai intens acolo unde terenul este puternic (argilo-silicos), aerul curat si clima medie. Unii hibrizi, cu florile mai mari sau patate cu rosu, sunt mai putin aromati.

Toate varietatile se cultiva in pamant, in aer liber. Daca este vorba insa de o gradina mica, unde se obisnuieste sa se ia uneori masa, trebuie tinut cont de faptul ca parfumul rezistent al florilor poate sa se suprapune peste cel al mancarii, motiv pentru care planta trebuie asezata in cel mai indepartat colt al gradinii. in plus, aroma dulceaga devine extrem de atragatoare pentru insecte, cu toate consecintele ce urmeaza de aici.

Cultivare
● Philadelphus, cu exceptia unor varietati, este o planta rustica, ce suporta temperaturi foarte scazute (pana la -20ºC). Iubeste semiunbra, dar tolereaza foarte bine si arsita soarelui.
● Terenul: se adapteaza oricarui tip de sol, preferand totusi cel usor alcalin sau calcaros cu un drenaj perfect.
● La plantare, solul trebuie bine lucrat in profunzime: deci trebuie sapata o groapa destul de mare in brazda, dar in asa fel incat sa nu tulbure biosefera in care traiesc microorganismele ce ajuta aparatul radical sa se dezvolte. „Gulerul” plantei nu trebuie adancit in pamant, ci trebuie sa se gaseasca la cativa centimatri deasupra solului. Sezonul propice pentru plantarea in gradina este toamna, iar pentru exemplarele de ghiveci operatiunea este posibil de efectuat tot anul.
● Este suficienta o fertilizare moderata a plantei la sfarsitul iernii. Pentru a-i favoriza cresterea, la sfarsitul primaverii se va asterne la baza un strat de gunoi bine maturat.
● Udarea se face din abundenta cand se pune planta in pamant, apoi doar in caz ca nu ploua. Important este ca apa sa nu stagneze la baza plantei.
● Pentru a se pastra un Philadelphus in limite normale (lasat liber poate trece de 2 metri inaltime) este necesar sa fie taiat anual, incepand de la al treilea an de cand arbustul a fost plantat, imediat dupa ce i-au cazut florile. Deoarece florile apar pe ramurile din anul precedent, trebuie taiate cele deabia inflorite, cu scopul de a le stimula emiterea noii vegetatii, ce va fi productiva in anul urmator. Apoi este necesara si reintinterirea graduala a plantei, eliminand ramurile cele mai vechi.
● Din rezidurile obtinute prin toaletarea plantei, se pot forma noi mici plante: din ramurile abia taiate se preleveaza unele ramurele laterale care vor fi „decapitate”, astfel inct sa ramana lungi de doar 10 cm. Apoi se elimina frunzele cele mai de jos si se introduc in pamant la umbra, in teren curatat de buruieni sau in ghivece. Probabilitatea de a se prinde este de 50%. in caz de succes, tinerele plante vor fi plantate in locul definitiv primavara viitoare.
● Reproducerea se face prin seminte, semanate in turba moale. La inceput plantele sunt mici, dar se dezvolta rapid, ajungand sa infloreasca la al treilea an. Inclusiv hibrizii, trebuie multiplicati prin butasi de lemn tanar de 8-12 cm, prelevati la inceputul verii si asezati intr-un amestec de turba si nisip, intr-un propagator inchis. Toamna se scot butasi de lemn matur, de 20-30 cm, se pun in pamantul din pepiniera si se replanteaza in anul urmator.





www.agenda.ro

imi place cum miroase

si mie :) am tufa maaaaare
nu stiam ca se numesc si "florile ingerilor"

vdaiana a scris:

vdaiana a scris:~ sera lu' mami (intr-unul din ligheane levantica mea, in altul busuioc) din care a iesit asta

Doamne ajuta!

ieeeeeeee

mult mult busuioc si o aloe ratacita

nu mai e mult pana la sezonul placintelor cu mere

Plantele reactioneaza la muzica

Studii, incepand din anii 1960, au evidentiat reactii ale plantelor, masurabile cu ajutorul unor instrumente electrice speciale, fata de anumite solicitari (de taiere a ramurilor, de zgomot, etc.).

S-a constatat ca o muzica de calitate poate avea un rezultat „electric” pozitiv asupra crestrii si dezvoltarii plantelor.

Dar, int-adevar, plantelor le place muzica?

Este un fapt care, intuitiv, este constatat de persoanele sensibile: orice forma de viata, animala sau vegetala, traieste mai bine daca este inconjurata de iubire, afectiune, bunavointa. in ultimile decenii, studii inovative au evidentiat la plante reactii masurabile electronic cu oscilografe, urmate de stimulari aparte.

in particular, studiile lui Clive Backster din SUA, in anii ’60, si cele ce au urmat ale lui Hashimoto din Japonia sau cele de mai tarziu din Italia de catre Valerio Sanfo, au evidentiat enorma sensibilite a tuturor plantelor terestre.

Au fost observate capacitatea de a memorare a faptelor si persoanelor (plantele demonstreaza teama la revederea unei persoane care in prezenta lor a distrus o alta planta), capacitatea de a se misca (observata prin utilizarea unui dispozitiv cu rotile), atunci cand este vorba de a alege lumina sau umezeala.

De ce atunci sa nu ne gandim ca si plantele s-ar putea bucura de muzica? Desigur, sunt lipsite de un organ al auzului dar, conform specialistilor, nici noi nu „simtim” muzica doar prin intermediul urechilor...

Ce este muzica?

Se defineste muzica un intreg de sunete articulate si armonioase. Sunetele nu sunt altceva decat unde vibrationale. Reglarea multor functiuni ale corpului uman, animal sau vegetal este datorata undelor vibrationale coerente (studiile lui Froelich, Popp, Del Giudice, Kervran, Vithoulkas si alti cercetatori mai noi privind efectele homeopatiei, a cromoterapiei, a soft-laser-ului, a muzicoterapiei). Unii cercetatori renumiti afirma ca orice substanta actioneaza prin intermediul propriilor vibratii, mai curand decat datorita compozitiei sale moleculare.

Viata insasi, intr-o frumoasa definitie, nu este altceva decat „lumina comprimata”, datorita fotosintezei ce transforma substantele inerte in compusi biochimici indispensabili vietii, atat noua cat si plantelor.

Iata de ce, atunci cand auzim o muzica placuta, ce ne atinge pana in interiorul sufletului, nu sunt doar urechile noastre cele care o percep, ci si corpul nostru intreg care, prin intermediul meditatiei creierului, ii percepe ritmul, profunzimea, timbrul si, in sinteza, armonia profunda a vibratiilor sale.

Perceperea profunda

O persoana lipsita de vedere are o sensibilitate la zgomote si galagie foarte crescuta. Deoarece este obisnuita sa-si exercite auzul ca pe un simt al „vazului”. si este surprinzator de observat ca, adesea, cine nu vede simte prezenta altcuiva intr-o incapere fara sa se provoace nici cel mai mic zgomot.

La fel se petrece si cu o persoana lipsita de auz. Cu o singura privire reuseste sa perceapa toate detaliile ce se pot vedea intr-un ambient sau la o persoana.

Pentru a nu vorbi apoi de simtul tactil al acestor persoane, lipsite atat de vaz cat si de auz: este cu mult mai dezvoltat decat la o persoana normala.

Sa ne gandim atunci la o planta: oarba, surda, imobilizata, incapabila de a atinge orice. Care simturi si ce perceptii este capabila sa-si dezvolte legate de mediul inconjurator? Cum simt plantele primele raze calde se soare primavara? si prima apa de ploaie, blanda si racoritoare, dupa o perioada de seceta?

Miscarea si perceptia lumii exterioare la plante

Sunt cunoscute multe fenomene de miscare a plantelor. Este celebra Mimosa pudica, o „senzitiva” ce isi inchide toate floricelele imediat ce a fost atinca, apoi plantele carnivore Dionaea si Nepenthes ce se inchid pentru a-si captura ghinionistele insecte.

Sunt cunoscute si mecanismele de miscare lenta a radacinilor spre zonele mai bine hranite ale solului sau aplecarea lenta sau intoarcerea spre lumina a unor plante de apartament (fenomen legat de o inhibitie hormonala). Acestea toate sunt fenomene explicabile ca mecanisme biochimice mai mult sau mai putin elaborate.

Ceea ce naste insa intrebari este cum sau felul in care plantele percep mediul extern. Ce reprezinta pentru ele o crestere de temperatura, o raza de soare, taierea unei ramuri sau a unei flori?

Oscilograful lui Backster ne juta sa intelegem, prin variatia potentialului electric la orice stimul extern. Numerosi oameni de stiinta au incercat sa interpreteze aceste raspunsuri in diverse moduri. Ceea ce ne intereseaza insa este ceea ce simt plantele: simt compania oamenilor, a animalelor si a plantelor, se tem de actiunea unora. Se bucura de irigare si de transplantare intr-un vas nou, se bucura, inevitabil, cand asculta o muzica de calitate.

Muzica pentru plante

Experimente ale cercetatorilor englezi de acum cateva decenii au constatat o sporire a productiei de lapte a vacilor care au ascultat muzica clasica! La fel s-a intamplat cu productia de oua a gainilor. Curios, dar muzica mai putin armonioasa sau rock-ul dur, nu au avut nici un efect. Cum s-ar spune: nu orice muzica transmite vibratii pozitive.

Muzica ce a tinge inima are deci trasaturi caracteristice: de ritm, de armonie, de vibratii. Spre exemplu, cercetatorii au constatat ca un Ficus benjamina ce asulta muzica buna in fiecare zi creste viguros si cu frunze foarte frumoase.

Unitatea fundamentala dintre om si planta

Conform specialistilor, la nivel celular, dar mai ales la nivel biochimic, exista o identitate aproape totala intre oameni, animale si plante. si structura ADN, adica a cromozomilor, este identica. Derivam toti dintr-un unic stramos (poate un filament de ADN, poate o protobacterie), din care apoi ne-am diferentiat in autotrofi (fotosintetizanti; capabili de sintetizare independenta a substantelor organice din cele anorganice) si heterotrofi (organisme ce utilizeaza in nutritie substante organice), etc.

Ceea ce ne face sa ne gandim este daca spiritul nostru, sufletul nostru, principiul nostru de identitate personala, ar fi comun si celorlalte organisme. Omul si natura sunt acelasi lucru, omul fiind mult mai dependent de natura decat invers. Plantele sunt printre cele mai vechi „locuitoare” ale acestui pamant, mult mai vechi decat omul, aparand mult mai inainte decat mamiferele, mult inaintea dinozaurilor. si atunci, au acumulat mai multa intelepciune decat am fost noi capabili sa o facem?

Muzica armonizeaza interferentele

Azi noi aducem plantele in casa si le aseza aproape de calorifere sau le lasm sa indure frigul de pe un balcon inchis in timpul iernii, fara sa ne gandim ca ambientul lor lantural este mult diferit. De senzatiile plantelor noastre nu prea ne facem probleme: habitatul lor natural si linistea umbroasa a unei paduri, sursurul placut al scurgerii unui rau sau al unui izvor, pacea absoluta a unui desert sau alte conditii specifice zonelor de unde isi trag radacinile plantele noastre.

Oricum, acompaniate de linistea sau armonia muzicala a naturii, de riuri, lacuri, vant si ploaie, de climatul marii sau al muntelui. Aduse in balcon, credem ca plantele noastre se simt bine in compania claxoanelor, a larmei strazilor, a zgomotului traficului, a fumului, a aspiratoarelor, etc.

Fiecare dintre aceste zgomote reprezinta un mic stres pentru o planta, stres agravat si de permanenta in ghiveci si de involuntarul rau-tratament specific mediului artificial oferit (lumina cu neon, prea putina lumina, carenta sau excesul de apa, carenta sau excesul de ingrasamant, etc.).

Muzica pentru plante are scopul de a reface acest mediu stresant in care trebuie sa traiasca: o refacere vibrationala pozitiva, ce ar putea induce plantei amintirea unor senzatii primitive, capabile sa o echilibreze pentru un timp (poate sa ne reechilibreze si pe noi, acultand-o impreuna!).

www.agenda.ro

Plantele si vocea feminina

Un grup de cercetatori englezi sfatuiesc femeile sa le vorbeasca plantelor cultivate de ele in gradina sau in balcon. Conform teoriei lor, vocea feminina, mult mai mult decat cea masculina, are capacitatea de a face plantele sa creasca mai rapid si mai viguros.

Este concluzia unui studiu efectuat la Royal Horticultural Society din Anglia: cercetatorii au urmarit timp de o luna cresterea unor plante, tomate mai exact, cultivate de gradinari profesionisti, suspuse, dincolo de operatiunile obisnuite pentru toate plantele, ascultarii unor texte citite de voci feminie sau voci masculine.

La sfarsitul experimentului s-a constatat ca plantele tratate pe un fond de voci feminine au rezultat pana la 5 centimetri mai inalte si mai stufoase decat cele crescute pe fondul unor voci masculine.

In publicarea rezultatelor cercetarii, cotidianul britanic Daily News, noteaza ca se dovedeste stiintifici ceea ce era sustinut de mult timp de printul Charles, un pasionat iubitor al gradinaritului, care de mai multe ori a declarat ca el vorbeste plantelor. Cu toate acestea, recunoaste ca, pentru a obtine rezultate si mai bune in cresterea plantelor, a apelat direct la Sarah Darwin, stra-stra nepoata celebrului botanist Charles Darwin: vocea acesteia s-a dovedit cea mai potrivita, comparativ cu alte noua voci utilizate in cercetare.

Plantele ce i-au ascultat vocea, in timp ce citea din celebra lucrare a stra-stra bunicului ei, „Originea speciilor”, au depasit net (cu minimum 5 cm) in inaltime pe cele crescute in timp ce ascultau voci masculine si cu inca un centimetru si jumatate pe cele ce au crescut in liniste.

Unul dintre cercetatori a declarat ca „initial, ne asteptam la un rezultat mai bun al vocilor masculine, dar finalul experimentului ne-a dovedit ca vocile feminine sunt cu mult mai eficace. Motivul nu este inca bine clarificat. S-ar putea sa depinda de o gama mai ampla de sunete si tonalitati specifice vocii feminine ce ajung la plante sau de faptul ca undele sonore creeaza un efect ambiental asemanatoare cu cel al ploii sau lumii”.

Experimentul a inceput in luna aprilie al RHS Garden Wisley din Surrey, cu auditii deschise publicului, pentru a-i ajuta pe amatori sa inregistreze textele, unul dintre acestea fiind din „Visul unei nopti de vara” de Shakespeare, dincolo de bucati din „Originea speciilor” de Darwin.

Au fost apoi alese lecturile a zece persoane, astfel incat sa exista un maximum de varietate de voci destinate celor 10 plante de tomate. Pentru a garanta confruntabilitatea de rezultate, doua plante de control au fost lasate sa creasca in liniste.

„Cosider ca este o onoare sa ai o voce care sa contribuie la dezvoltarea mai rapida a unei plante”, a declarat Sarah Darwin, „mai ales pentru mine care am studiat tomatele salbatice din insulele Galapagos si, comparativ, pe cele din Muzeul de Instorie Naturala din Londra timp de mai multi ani. Nu stiu daca tonul bland si dulce pe care l-a folosit sau textul pe care l-a citit din Originea speciilor a avut efect cel mai mare, dar in ambele cazuri consider ca a fost foarte distractiv si sunt mandra de succesul obtinut”.

Plantele nu pot nega, desigur, succesul cercetatoarei, dar poate va veni o zi in care se va stabili cu cetitudine ce face mai bine plantei: vocea blanda a femeii sau textul citit de ea. Sau poate combinatia dintre cele doua...

Ceea ce este sigur este ca plantele sunt mult mai putin silentioase decat am crede. Ele transmit mesaje in interiorul lor si comunica intre ele: asupra acestor afirmatii, doua grupuri de cercetatori din Roma sunt pe cale sa descifreze acest incredibil limbaj. Din studiile lor reiese ca o serie de gene si un anumit numar de molecule volatile sunt „cuvintele” pe care planta le utilizeaza pentru a comunica.

Cele doua grupuri de cercetarori ai Universitatii Sapienza din Roma si, respectiv, ai Institutului de Biologie agroambientala din Roma isi continua cercetarile pentru a studia acest dublu limbaj, cel intern (plantele, spre exemplu, isi regleaza dezvoltarea frunzelor sau a radacinilor) si cel de relatie: rezultatele vor permite specialistilor sa controleze cresterea plantelor confrom propriilor lor exigente.

www.agenda.ro

Flori in august - Regina noptii

Serile calde de august vor fi mai placute, petrecute indecorul plin de culori si miresme al unei gradini inflorite.

Regina-noptii
Originara din America de Sud, regina-noptii inmiresmeaza aerul fierbintede vara, fie ca ai plantat-o in jardiniera de pe balcon sau in propriagradinita. Prefera alternante de soare si umbra, dar trebuie protejata maiales de soarele fierbinte al amiezelor de vara. Frunzele catifelate ajungpana la 10 cm lungime si formeaza o mica tufa, din care rasar tulpinitefirave, ce cresc inalte si indraznete, apropiindu-se chiar de 1 m la unelesoiuri.

Peluza, in luna august

In aceasta luna gazonul trebuie tuns cu regularitate: daca se tunde de trei ori pe saptamana, poate fi evitata strangerea ierbii cosite. Daca se tunde mai rar, iarba trebuie adunata.


● Daca in luna august clima este deosebit de calda si uscata, este mai bine ca tunderea gazonului sa se amane.
● in perioade de seceta prelungita, peluza are nevoie sa fie udata cu regularitate. Este insa bine sa fie luata in considerare urmatoarea recomandare legata de udarea peluzei: este mai eficace o udare abundenta a gazonului o data pe saptamana, decat o repriza zilnica de 15 minute.
● in aceasta luna peluza va avea nevoie sa fie tunsa cu regularitate. Dar iarba nu trebuie tunsa prea scurt. in lungile perioade cu soare fierbinte iarba se arde cu usurinta si se imgalbeneste. Daca este tunsa prea scurt si solul este uscat si/sau nisipos, iarba va fi udata zilnic pentru a evita sa devina maro.
● O pajiste pe care se joaca copiii nu se taie excesiv, aceasta fiind udata doar in zile altenative.
● Pentru a obtine rezultatele cele mai bune, se va administra covorului ierbos si in aceasta luna fetilizantul obisnuit. Se va alege o zi noroasa pentru aceasta operatiune, evitandu-se astfel aparitia petelor galbene pe iarba.
● Este important de subliniat ca peluza va fi fertilizata in august pentru ultima data: este suficient 1Kg de fertilizant pentru 100 metri patrati de teren. Se recomanda sa se aplice fertilizantul cu putin inainte de ploaie. in alternativa, trebuie udat din abundenta imediat dupa aplicarea fertilizantului.
● Portiunile ci iarba infestata trebuie eliminata de pe peluza.

Tratamentul ierbii in timpul vacantei.
Peluza se va tunde inainte de plecarea in concediu, nu insa mai mult de 2/3 din inaltimea firului. Iarba are nevoie de un timp mai indelungat pentru recuperare si se arde cu usurinta. Pajistea ierboasa va fi irigata atat cat este necesar ca primii 10 cm de pamant de la suprafata sa fie imbibati cu apa.

* se apropie toamna cu pasi repezi



























* loc de meditatie :)

la mine s-au copt strugurii

dejaaaa?
ai nostrii sint din aia rosii de must (pielita groasa, de mancat e aiurea, nu simti nimic, ramai cu pielita in gura)

nici la ai mei nu s-au copt strugirii...mama daiana ce bine arata rosile

uite si la mine

venim la must

revenim la tema din primul mesaj: cactusii!
am tot cautat dar n-am gasit nimic referitor la replantare. cand se poate face.
astia sint cactusii in cauza. pt ca le-am udat din cand in cand toata vara, au inceput sa creasca de numa si nu mai incap in ghiveci. cand pot fi deranjati cu mutarea in casa noua? plus ca sint si 3 pui, unul mai maricel si doi mititei de tot.

nu ma pricep :pardon:

Eu cred ca ii poti muta pt ca stau cam ingramaditi, saracii.

Sa nu zici ca nu te-am ajutat pt un plus.

ti-am dat 4, mai scoate sfaturi din jib

Daca te iei dupa sfaturile mele in legatura cu florile iti mor toate.

Nu am nororc la flori. Primisem de la Luiza (Daiana stie despre cine e vorba) o floare faiana de tot. O luna a durat pana s-a uscat.
Acum am un trandafiras mic. Ma mir ca nu moare si asta.
Uit sa le pun apa. :lady:

vreau sa-i impart in 2 ghivece mai mari pt ca cica tratati corespunzator vor creste si cand ajuns pe la aproz 12 cm diametru o sa faca si flori.
din iarna de cand ii descant io au crescut mult si cred ca au sanse la flori.
am gasit zilele trecute specia, acuma nu stiu s-o spun, sint pe alt comp pozele, scria cam acelasi lucru la toate, mai putin replantarea (repotting).
intr-una din pozele din curte se vede un cactus ca un cremvursti subtire. ala a fost bagat pur si simplu in pamant si s-a prins. sper sa nu pateasca nimic nici astea.

Chocolate22 a scris:Daca te iei dupa sfaturile mele in legatura cu florile iti mor toate.

Nu am nororc la flori. Primisem de la Luiza (Daiana stie despre cine e vorba) o floare faiana de tot. O luna a durat pana s-a uscat.
Acum am un trandafiras mic. Ma mir ca nu moare si asta.
Uit sa le pun apa. :lady:

esti tare