Sarbatori in IUNIE

IUNIE - Ciresar

Primele fructe care se coc sunt ciresele; acum vegetatia ajunge la maturitate.

Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (Sanzienele sau Dragaica) (24 iunie): Dragaica se practica de fete nemaritate in numar de 4, 6, 8 si urmarea asigurarea prosperitatii holdelor. Este o ramasita a practicilor antice prin care zeitele erau invocate sa apere lanurile. Fata care reprezenta divinitatea poarta pe cap o coroana din flori de sanziene si spice de grau si este imbracata in alb. Ceremonialul se desfasura mai mult pe la casele oamenilor, grupul de fete juca de la o casa la alta o hora rotita de trei ori. Sanzienele sunt patroanele semanaturilor, apara recoltele si vitele, continuand rolul preoteselor zeitelor Ceres si Diana (Sancta Diana - Sanziene).

Sfintii Apostoli Petru si Pavel (San Petru) (29 iunie): Sfantul Petru este cel mai iubit si respectat sfant din calendarul traditional romanesc. El este cel care umbla pe pamant si are parte de situatii foarte omenesti - i se fura boii, se imbata la carciuma, este batut de oameni. Fiind foarte credincios, lui ii sunt incredintate cheile Raiului; imparte hrana animalelor salbatice, mai ales lupilor. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, acesta fiind variabil, in functie de data Pastelui.

e ziua unei prietene pe 8

Ce obiceiuri de Sanziene cunoasteti, de pe la sat, de la bunici?

niciunu

Obiceiuri, traditii si superstitii de Sambata Mortilor si Rusalii

De Rusalii

Pogorarii Sfantului Duh, celebrata anul acesta la 7 iunie, ii corespunde o straveche sarbatoare, Rusaliile. In traditia romaneasca rusaliile sunt fiinte rele ; de ziua lor nu este bine sa te scalzi, caci esti in pericol de inec. Pentru a se feri de ele, oamenii poarta frunze de pelin. Tot atunci, se joaca un dans ritual de origine straveche si neclara, cu functie magica, despre care superstitia spune ca poate vindeca. Este vorba despre Calusari. Superstitia ca ei pot vindeca, era in stransa legatura cu stravechiul cult solstitial al soarelui, astrului zilei cerandu-i-se ajutorul pentru vindecare si roade bogate. Calusarii danseaza in cerc, in hora, intruchipand mersul Soarelui pe cer, avand in maini toiege care, la inceput simbolizau razele solare, iar mai apoi, fiind calarite de dansatori, infatiseaza caii astrului zilelor. De origine latina, dansatorii se numeau „collisali”, de unde si numele de „calusari”, iar conducatorul lor se numea „vates”, de aici provenind cuvantul romanesc „vataf”. Acum se impletesc de catre tinerele fete coronite din flori si spice, pe care le duc la biserica sa fie sfintite. In aceasta zi nu se lucreaza fiind primejdios din cauza osandei grele pe care ti-o poti atrage. Tot acum se face sfintirea hotarelor si aghezmuirea holdelor.


Superstitii la Mosii de Vara

Sambetei Mortilor de dinaintea Rusaliilor i se mai zice si Mosii de Vara, fiind o sarbatoare dedicata pomenirii mortilor; este o sarbatoare cu data mobila. In legatura cu ea sunt o multime de superstitii, si anume: nu trebuie sa dormi afara, sa mergi la raspantii sau la fantana, pentru ca afara bantuie mortii iesiti in Joia Mare. In aceasta zi se duc la biserica crengi de tei si frunze de nuc pentru a fi sfintite, apoi se pun la icoana sau la streasina casei pentru a o feri de rele. Despre teiul sfintit astfel, se spune ca vindeca surzenia. In aceasta sambata se impart oale pentru ca mortii sa aiba cu ce bea apa. Nu este bine sa torci acum caci se intorc colacii dati pentru pomenirea mortilor; nu se arunca laturile, caci pot nimeri in gura mortilor de afara, si ei se pot razbuna ; din acelasi motiv nu se matura in aceasta zi. Daca vrei sa fii ferit de furturi sau pierderi, din primul fel de mancare pe care il gatesti in aceasta zi trebuie sa dai pomana; da de pomana ceapa si usturoi verde, altfel gradina nu va rodi. Daca scoti acum apa din fantana, lasa un banut-plata pentru apa mortilor. Orice dai de pomana sa fie nou : blide noi, linguri noi, vase noi. Daca ploua vara si arunci afara o crenguta de tei sfintit la Mosii de Vara, ploaia va inceta. Daca femeile lucreaza in aceasta zi, le vor amorti mainile. Cu tei se ameninta si grindina, dar inainte de a intra in hotarul satului. Si, in sfarsit, daca ploua la Mosii de Vara - anul va fi manos.



Pogorarea Sfantului Duh, Rusaliile si Sambata Mortilor

Duminica Cincizecimii

La 50 de zile dupa Paste, a avut loc un eveniment care a marcat profund intreaga crestinatate de astazi si de atunci : asupra apostolilor si in fata multimii adunate acolo s-a pogorat Sfantul Duh. Biblia consemneaza acestea in Faptele Apostolilor, capitolul 2, versetele 1-4, astfel: „In ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc. Deodata a venit din cer un sunet ca vajaitul unui vant puternic, si a umplut toata casa unde sedeau ei. Niste limbi ca de foc au fost vazute impartindu-se printre ei, si s-au asezat cate una pe fiecare din ei. Si toti s-au umplut de Duh Sfant, si au inceput sa vorbeasca in alte limbi, dupa cum le da Duhul sa vorbeasca”. Odata cu coborarea Sfantului Duh se sarbatoresc Rusaliile, o veche sarbatoare, pomenita in Vechiul Testament ca Sarbatoarea Saptamanilor ( Ex. 34:22; Lev. 23:15 ) in mai multe capitole ; dar si Apostolul Pavel ( Fapte 20:16 ) acorda importanta acestei sarbatori ; la Roma ea a devenit a doua sarbatoare dupa Paste, fiind rezervata botezurilor.


Rusalile

Rusaliile, o mai veche sarbatoare crestina, care impreuna cu Pastele era praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli, ca o crestinare a sarbatorii iudaice. De ea amintesc, ca mai sus, Sfantul Apostol Pavel ( 1Cor.16:8 ) si Luca ( Fapte 20:16 ). Peste Rusalii s-au suprapus vechea Rosalia, sarbatoare consacrata cultului mortilor de origina latina, Rusalka de origina slava, dar si o umbra a crestinismului popular; rusaliile ar fi fost fiicele lui Rusalim Imparat, personificarea Ierusalimului.


Sambata Mortilor

Denumita si Mosii de Vara, ramasita a ritualului latin stravechi de pomenire a mortilor, aceasta zi este destinata acestora, si se „tine” in sambata dinaintea Rusaliilor. In aceasta zi se obisnuia sa se tina mari targuri ( precum cel din Obor - pe vremuri ), pentru cumpararea celor trebuincioase pomenilor, dar si prilej de desfatare si veselie la romani, deoarece geto-dacii raspundeau mortii cu ras si veselie. Se credea ca sufletul mortilor, dupa ce au parasit in Joia Mare mormintele, se preumbla printre cei vii, pana la Rusalii, cand se intorc la locul lor.

Crestinii sarbatoresc timp de trei zile diferite : Sambata Mortilor sau Mosii de Vara, care anul asta sunt pe 6 iunie, Pogorarea Sfantului Duh sau Rusaliile, pe 7 iunie, iar pe 8 iunie - Sfanta Treime, Unitatea Dumnezeirii in Trei Persoane, care se afla la temelia credintei crestine.

O coronita cu Sanziene facuta in ziua sarbatorii te protejeaza de rele

Sanziana, obiceiul pagan care a razbit veacurile

An de an, pe 24 iunie, ziua crestina de "Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul" este dublata in popor de mai pagana sarbatoare a Sanzienelor. Noaptea este una magica, in care toate minunile sunt posibile, fortele benefice, dar si cele negative ajung la apogeu. Obiceiurile legate de Sanziene se pierd in negura timpurilor si, dupa unii etnologi, sarbatoarea Sanzienelor isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui pentru ca aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora care se invarteste ametitor. Sunt datini autohtone, al caror nume originar dac s-a pierdut, dar s-a pastrat cel roman „Sanziana”, de la Sancta Diana.

In noaptea de Sanziene, spune Mihail Sadoveanu, “Dumnezeu randuieste un rastimp de liniste, cand stau in cumpana toate stihiile si cerurile cu stele si vanturile”, ielele pot fi imblanzite si fetele tinere pot sa-si afle destinul, spalandu-se, la rasaritul soarelui, cu roua curata de pe flori. Sarbatoarea e legata de cultul recoltei, al vegetatiei si al fecunditatii si pastreaza in ea un amestec fascinant de crestinism, paganism si vrajitorie. Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii, se prind in hora si dau puteri deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant, canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii si chiar apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate cu inraitele “Iele”. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu- le gura, dar nici barbatii nu scapa usor: pe cei care au jurat stramb sau au facut alt rau ii astepta pedepse, pentru ca Sanzienele sunt mari iubitoare de dreptate. Batranii vorbesc ca, in noaptea de Sanziene, ielele se aduna si danseaza in padure. Cine le vede ramane mut pentru totdeauna sau damblageste. Fetele aduna florile de Sanziene in buchete, fac cununi sau cruci de flori sau le strang in buchete care sunt aduse in sat, asezate la porti, usi, ferestre, pe suri, stupi si chiar in straturile de legume, in credinta ca ele vor ocroti casa si gospodaria de puterea fortelor rele si aduc noroc, sanatate si belsug oamenilor, animalelor si semanaturilor care vor inflori ca Sanzienele. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand cucul pleaca nimeni din lumea oamenilor n-o stie - exista o spusa in acest sens: „Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul”. Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar „bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi”, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.

FLORI DE DESCANTEC
In noaptea de Sanziene, femeile pornesc in plina noapte spre locuri stiute numai de ele pentru a aduna ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi se duc la biserica cu credinta ca vor fi sfintite si astfel vor fi curatate de influentele negative ale Ielelor, zanele rele ale padurilor. Numai astfel plantele vor fi bune de leac. Vrajitorii cei mai iscusiti, in aceste ore considerate vrajite, in care se deschid portile dintre noi si celelalte lumi paralele, isi rostesc invocatiile pentru ca acum regatul Ielelor, al strigoilor si al Sanzienelor isi deschide larg portile. Se spune ca acum sunt inlesnite contactele cu entitati din alte dimensiuni si oricine poate practica mici rituri cu succes. In afara de asta, in aceasta noapte este momentul cel mai potrivit pentru a culege florile si plantele ce pot fi intrebuintate ca leacuri si tot anul, dar acum plantele sunt in deplinatatea virtutilor lor curative si magice. Cea mai cautata planta pentru puterea ei, este cea cunoscuta ca „iarba Sfantului Ion”, adica sanziana, cea cu florile de culoarea soarelui, cunoscuta la unele popoare ca „iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate”. Uscata la focul Sfantului Ion si agatata la fereastra, indeparteaza de casa strigoii si pe toti cei cu ganduri rele, iar arsa, ea alunga spiritele si diavolii. Batranele cred ca pusa sub perna, floarea ii arata in vis fetei cine va fi viitorul ei sot. Se credea ca sanzienele pot sa impiedice trasnetul sau ca pot sa vindece orice boala indiferent de cat de grea ar fi. Florile inca mai sunt uscate si agatate in incaperile caselor de la tara, deasupra icoanelor, ca leac impotriva depresiilor. Se spune ca, din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii incepe sa rupa varfurile florilor, adica le ia puterea si mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor si codrilor. Etnologii cred ca Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetei Padurii, adica Marea Zeita a Vegetatiei, fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei.

…SI DE LEAC
Sanzienele mai sunt si plante cu florile galbene sau albe, care infloresc vara pe marginea lanurilor de grau si in livezi. Varianta cu flori galbene emana un parfum puternic. In flora spontana, plantele de sanziene ocupa suprafete mari in Europa si Asia, de la campie pana in etajul montan, la altitudinea de 2.500 de metri. Cresc pe coaste insorite, pajisti aride, fanete, poieni, lanuri de grau, margini de padure, drumuri si cai ferate. Vazute de la distanta, florile seamana cu o ploaie de stele, cele patru petale fiind asezate in semnul Sfintei Cruci, ceea ce duce la credinta ca aceasta planta a fost binecuvantata de Dumnezeu. In scopuri terapeutice, se recolteaza varfurile inflorite ale tulpinilor, in toata perioada infloririi, din luna mai pana in septembrie. Se usuca la umbra, in straturi subtiri. Diversitatea de continut imprima plantelor multiple proprietati tamaduitoare, de infrumusetare si chiar de imunizare fata de diferite boli, ceea ce ii justifica renumele de planta magica, plina de mister. Pe cat de frumoasa este planta, pe atat de scurta ii este viata. Florile infloresc doar in preajma solstitiului de vara. Din acest motiv in popor exista credinta ca planta are puteri magice si tamaduitoare. In comert exista ceaiuri si tincturi din flori de sanziene pentru diverse afectiuni psihice, cardiovasculare, digestive, ale pielii si oaselor, reumatism, dereglari hormonale si boli tumorale. Infuzia din frunze de sanziene este bogata in polifenoli, acid clorogenic, tanin, enzime si substante minerale si se prepara dintr-o lingurita de planta la 200 de mililitri de apa clocotita. Se lasa 15 - 20 de minute, dupa care se strecoara. Se consuma una - doua cani, de trei ori pe zi, in afectiuni urinare. Extern, planta are calitati antireumatice, daca este folosita sub forma unui decoct din sase - sapte linguri de frunze si flori maruntite la un litru de apa, care se fierbe 15 minute. Alt produs apreciat este tinctura de sanziene galbene. Aceasta este recomandata pentru efectul antireumatic foarte bun, antiseptic intestinal si urinar, calmant psihic, diuretic, reglator al activitatii glandei tiroide, tonic amar. Administrat extern, este un bun antireumatic, antiseptic si cicatrizant, fiind recomandat sub forma de comprese sau spalaturi pe rani, in special pe cele care nu se inchid. Frictionarile cu tinctura de sanziene sunt benefice in reumatism, iar compresele locale au efecte in erizipel, eruptii tegumentare, cancer al tiroidei si paratiroidei. Tinctura poate fi folosita cu succes si in tratamente cosmetice, la eliminarea petelor de pe fata. Dozajul uzual este de o lingurita de tinctura diluata in 100 de mililitri de apa, de trei - patru ori pe zi. Din radacini de sanziene se poate prepara un bun inlocuitor de cafea.

...etc
http://www.replicahd.ro/replica_db/index.php?pagerun=2&title=sanziana_obiceiul_pagan_care_a_razbit_ve&more=1&c=1&tb=1&pb=1

10 iunie - Ziua paraşutiştilor in Romania

13 iunie - Sfantul Anton de Padova



Credinciosii romano catolici il sarbatoresc astazi pe Sf. Anton de Padova.
Sfântul Anton de Padova
Data sărbătoririi: 13 iunie
Numele adevărat: Ferdinand de Bouillon
Data naşterii: 1195, la Lisabona, Portugalia
Data morţii: 13 iunie 1231
Data canonizării: 30 mai 1232 de papa Grigore al IX-lea la Spoleto (Italia)
Patronul: găsirii obiectelor pierdute, oprimaţilor, săracilor, naufragiaţilor, înfometaţilor, animalelor, împotriva sterilităţii, marinarilor, batrânilor, femeilor însărcinate, pescarilor
Scurtă biografie: Familia bogată a lui Anton a dorit să îl facă un mare nobil, dar de dragul lui Cristos el a devenit un sărac preot franciscan. Iniţial el a intrat în ordinul augustinian. Atunci când relicvele sfântului Bernard şi ale însoţitorilor lui, primii martiri franciscani, au fost aduse pentru a fi îngropate în biserica sa, Anton a părăsit ordinul său, intrând la fraţii minori şi mergând în Maroc pentru a evangheliza. Eşuând în Sicilia, el s-a alăturat unor alţi fraţi călugări care mergeau la Porţiuncula. A trăit într-o peşteră din San Paolo, pe care o părăsea doar pentru a participa la Liturghie şi pentru a face curăţenie la mănăstirea din apropiere. Într-una din zile, predicatorul care era programat nu a apărut, fraţii îndemnându-l pe Anton să vorbească în locul acestuia. El i-a impresionat atât de mult încât de atunci a început în mod constant sa călătorească, să evanghelizeze, să predice şi să predea teologie în Italia şi Franţa.
Orator de excepţie, el atrăgea mulţimile pe oriunde mergea, vorbindu-le în multe limbi; legenda spune că până şi peştilor le plăcea să îl asculte. Făcător de minuni, este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi, imaginea sa şi statuile lui aflându-se aproape peste tot. La 16 ianuarie 1946 a fost proclamat Doctor al Bisericii.

(biografie preluata de pe site-ul Parohia Romano Catolica Faraoani)


Sfantul Anton a murit la 13 iunie 1231, la varsta de 36 de ani. Chilia in care a murit mai sta si astazi in picioare si este inchisa in biserica ce se numeste "Arcella" din apropierea orasului Padova. In anul 1263, sfarsindu-se bazilica cladita in cinstea lui la Padova, i s-au trasportat moastele sub altarul din capela inchinata lui.

Pelerinii nu mai contenesc sa umple bazilica din Padova. Vin razlet, vin in grupuri, vin sa ceara, vin sa multumeasca. Bazilica sfantului este un centru mondial de pelerinaje. In jurul mormantului sau ard mereu candele si lumanari aprinse de recunostinta credinciosilor, pe peretii bisericii stau atarnate mii si mii de ex-voturi, lasate de cei care au fost ajutati.

Iata de ce Sf. Anton este unul din cei mai populari sfinti. El este slavit pe tot pamantul ca Sfantul Minunilor!

( fragmente preluate din Sfantul Minunilor - Mihai Robu, episcop catolic de Iasi, 17 iulie 1939)

Puterea Sfântului Anton de Padova

Minunile făcute de Sfântul Anton sunt atât de felurite, încât cu greu se poate hotărî în ce nevoi a ajutat mai mult. El scapă de moarte, fereşte de erezii, de nenorociri, de diavol şi de ispitele lui, de lepră şi de bolile molipsitoare şi incurabile; însănătoşeşte pe toţi bolnavii care aleargă la dânsul cu încredere, ajută călătorii pe ape; îi eliberează pe robi, pe prizonieri şi pe surghiuniţi; află lucrurile pierdute; scapă şi fereşte de orice soi de primejdii şi ajută în orice fel de lipsuri. De aceea, astăzi creştinii aşteaptă de la Sfântul Anton orice har; haruri mari şi haruri mici: şi Sfântul îi mângâie dacă e spre binele lor sufletesc. Prin dânsul aşteaptă mai ales: sănătate, pace în familie, căsătorie fericită, serviciu cinstit, mijloc de trai, reuşită la învăţătură şi la examene, noroc în acţiunile lor, ocrotire împotriva duşmanilor, creşterea bună a copiilor, apărarea avutului, scăparea de calomnii, câştig în procese, pâinea cea de toate zilele, ajutor în ocolirea ispitelor, uşurarea sufletelor, şi o moarte creştinească.

Dar Sfântul Anton nu e admirat numai în Padova, ci oriunde. Creştinii ştiu aceasta şi, de aceea, aleargă bucuroşi la bisericile închinate lui, îngenunchează înaintea statuetelor şi icoanelor lui, ba mai mult, ţin la loc de cinste în casele lor icoana Sfântului, căci ştiu că a te ruga Sfântului Anton şi a fi ascultat e unul şi acelaşi lucru.

(wikipedia)

21 iunie - Solstitiul de vara

7 - my dad' s b'day... :-<

ale

cine imi zice si mie de rusalii...ce sunt mai exact?
aoleo...ziua capsunilor mi se lua de ele asa am citit. in loc de ice cream

ce dragutza e imaginea cu capshunica

si e ziua inghetatei

acusi sint Sanzienele

NOAPTEA SANZIENELOR
Obiceiuri, superstitii

Singura sarbatoare pagana pe care o regasim in calendarul crestin-ortodox este la 24 iunie – Sanzienele sau Dragaica. Unele surse spun ca numele vine de la Santa Diana zeita romana a vanatorii si padurilor; altele spun ca-si trag numele de la micile flori de camp, galben-aurii cu miros dulce, suav – sanzienele. Li se mai spune Frumoasele, Zanele, iar in sudul tarii – Dragaicele. Spre deosebire de iele, care sunt zanele rele ale padurii, Sanzienele sunt zane tinere si frumoase, blande si vesele. Se mai spune despre ele ca-i ajuta pe oameni sa se tamaduiasca, sa-si gaseasca perechea sau sa afle viitorul recoltei.

Tot ele, se spune, „amutesc cucul” ; el canta prima oara de Blagovestenie, cam pe 25 martie si continua sa cante timp de 3 luni si apoi, brusc, spre sfarsitul lunii iunie, in perioada solstitiului de vara, cantecul cucului inceteaza. Cantatul cucului – se spune – dezvaluie oamenilor cat mai au de trait si, fiindca numai Dumnezeu stie cat ii e dat omului sa traiasca, ele ii iau cantul. Pe seama lor circula in popor proverbul „cine le vede nu le crede, cine le-aude nu le raspunde”. Se mai spune ca in noaptea de 23/24 iunie Sanzienele danseaza, plutesc pe Pamant si indeplinesc ritualuri benefice pentru locuitorii sai. Sanzienele sunt denumite in Dobrogea, sudul Moldovei si Muntenia – Dragaice sau Dragaica sau Sanziana, Mireasa, Imparateasa ori Regina holdelor. Ritualurile Dragaicei sunt identice cu cele ale Sanzienelor din Oltenia, Banat si Transilvania, iar cel care a descris pentru prima data acest obicei a fost Dimitrie Cantemir.


Dansul Sanzienelor

Sarbatoarea de Sanziene tine o noapte si-o zi si incepe la asfintitul zilei de 23 cand fetele si feciorii culeg flori de sanziene si fac din ele coronite inmiresmate; pentru fete si femei coronita are forma rotunda care prefigureaza Soarele a carui sarbatoare este de fapt aceasta. Pentru barbati si flacai coronitele sunt in forma de cruce ; chiar si batranii isi fac coronite si vom vedea de ce. Odata culese florile, alaiul se intoarce-n sat, unde se-ncing hore in timp ce sunt facute multele coronite. Cand sunt gata incepe Dansul Sanzienelor, in care satenii, flacai si fete, impodobesc stalpii portilor, ferestrele caselor, chiar cimitirele pentru ca se spune ca ele apara oamenii si odihnesc mortii. Apoi, cu chiuituri, veselie si strigaturi, fiecare arunca pe case ori pe patuluri coronita sa, punandu-si fiecare o dorinta sau o intrebare : fetele, bineinteles despre feciori, femeile despre gospodarie, flacaii despre fete, barbatii despre recolte, iar batranii despre sanatate si viata. In cazul in care coronita ramane pe acoperis, dorinta se implineste ; cazand, inseamna ca nu.


Noaptea focurilor

Sarbatoarea continua si este o sarbatoare a Soarelui, a dragostei si a setei de viata. Cu bucurie si plini de voiosie, alaiurile pornesc acum – este deja noapte – spre dealuri, pe campii, in liziera padurii sau pe malul raurilor. Incepe „noaptea focurilor” si a „facliei de Sanziene”. Flacaii poarta torte, faclii aprinse, aprind si focuri, in care se intrec: cine, ce sat are focul cel mai viu, are cei mai multi flacai care se intrec in rotirea facliilor, cine e mester mai priceput sa scoata mai multe scantei. Spectacolul este mirific. Se sare peste foc, apoi se scalda-n rau perechi-perechi fiindca e sarbatoarea dragostei. Nevestele tinere se scalda-n roua sanzienelor pentru a „purcede grele” adica pentru a avea copii si pentru ca acestia sa fie frumosi si sanatosi. Se intorc in sat tarziu, obositi dar bucurosi.


Iarba de leac

Inainte de a se culca, insa, fetele mari pun sub perna sanziene pentru a-si visa alesul, batranii si bolnavii se-ncing cu flori de sanziene pentru ca Sanzienele „iti iau durerea”, fetele isi pun in san aceleasi flori, pentru a mirosi frumos. In dimineata de 24 iunie, incaodata se scalda-n roua, isi pun flori in par si pleaca pe coclauri, prin paduri, poiene si livezi: buruienile de leac, culese acum sunt motivul pentru care toata suflarea se agita. Ierburile de leac culese in ziua de Sanziene sunt considerate cele mai tamaduitoare si toti le cunosc si le culeg, cantand, glumind si razand.

Obiceiurile de Sanziene (Dragaica) sunt pastrate mai bine in Lunca Somesului, Maramures si Oltenia, dar ele sunt intalnite in toata tara sub o forma sau alta. Este o sarbatoare vesela, de pe urma careia, toamna, se fac multe nunti.
Daca aveti ocazia, mergeti sa asistati la o astfel de sarbatoare. Este o ocazie buna sa vedeti ca, inca, se pastreaza obiceiuri stramosesti si ca, inca, poporul roman n-a uitat sa rada si sa se veseleasca romaneste.

CE-ATI VISAT AZI-NOAPTEEEEEEEEEE ????????????

printre altele, am visat ca facea omleta din cele doua galbenusuri ramase in realitate de la spuma de zmeura

29 Iunie

# Sf. Apostoli Petru şi Pavel (calendar ortodox)
# Ss. Petru şi Paul, apostoli (calendar romano-catolic)

da maine e ziua cumnatului meu

Daiana a scris:

deci am stat vreo 3 minute sa ma prind ca de fapt exista un smiley... ca nu il vedeam cand aparea

ce tare ai foooooooooost

nu uitati!

Daiana a scris:Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (Sanzienele sau Dragaica) (24 iunie): Dragaica se practica de fete nemaritate in numar de 4, 6, 8 si urmarea asigurarea prosperitatii holdelor. Este o ramasita a practicilor antice prin care zeitele erau invocate sa apere lanurile. Fata care reprezenta divinitatea poarta pe cap o coroana din flori de sanziene si spice de grau si este imbracata in alb. Ceremonialul se desfasura mai mult pe la casele oamenilor, grupul de fete juca de la o casa la alta o hora rotita de trei ori. Sanzienele sunt patroanele semanaturilor, apara recoltele si vitele, continuand rolul preoteselor zeitelor Ceres si Diana (Sancta Diana - Sanziene).

Sfintii Apostoli Petru si Pavel (San Petru) (29 iunie): Sfantul Petru este cel mai iubit si respectat sfant din calendarul traditional romanesc. El este cel care umbla pe pamant si are parte de situatii foarte omenesti - i se fura boii, se imbata la carciuma, este batut de oameni. Fiind foarte credincios, lui ii sunt incredintate cheile Raiului; imparte hrana animalelor salbatice, mai ales lupilor. Importanta sarbatorii este subliniata de postul care o precede, acesta fiind variabil, in functie de data Pastelui.