CANCERUL LA SAN
+4
LadyInPink
Endorfina
Raven
Bast
8 participanți
Pagina 1 din 1
CANCERUL LA SAN
GENERALITATI
Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului.
Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri numite ducte.
In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice.
In structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Vasele limfatice transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este de a filtra anumite substante din limfa si de ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. Grupurile de ganglioni limfatici se gasesc langa san, in axila (sub brat), deasupra claviculei si in cutia toracica (piept).
Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne inflamatorii (roseata, caldura locala si tumefactie).
Varsta si prezenta cancerului de san in familie (la rude) influenteaza riscul de aparitie a cancerului de san.
Factori de risc
Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta cancer. Dintre factorii de risc pentru cancerul de san fac parte:
- varsta inaintata
- menarha precoce (prima menstruatie)
- femeile care nu au copii sau cele care au primul copil la o varsta inaintata
- prezenta cancerului de san sau a tumorilor benigne (necanceroase) in familie
- prezenta cancerului de san la mama sau sora
- radioterapia realizata la nivelul toracelui/sanului
- descoperirea in urma efectuarii mamografiei a unui tesut mai dens la nivelul sanului
- utilizarea preparatelor hormonale (ca de exemplu estrogenii si progesteronul)
- consumul bauturilor alcoolice
- rasa caucaziana.
Cancerul de san este uneori determinat de mutatile (defectele) genetice mostenite.
Genele sunt purtatoarele informatiei mostenite de la ambii parinti. Cancerul de san transmis ereditar reprezinta aproximativ 5 pana la 10% dintre toate tipurile de cancer. Anumite tipuri de gene modificate raspunzatoare de cancerul de san sunt mult mai frecvente la unele grupuri etnice.
Femeile care au prezente gene modificate ce determina aparitia cancerului de san si care au avut in trecut cancer la unul dintre sani, au un risc crescut de a dezvolta cancer si la celalalt san. De asemenea, la aceste femei exista un risc crescut de aparitie a cancerul ovarian precum si un risc crescut de a dezvolta alte tipuri de cancer cu alta localizare.
De asemenea, barbatii care au prezente gene modificate raspunzatoare de cancerul de san, au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
Pentru depistarea genelor "defecte" exista posibilitatea efectuarii unor teste genetice. Aceste teste genetice se recomanda uneori si altor membrii ai familiei care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer.
Investigatii
Investigatiile prin care se examineaza sanii au ca scop depistarea (gasirea) si diagnosticarea cancerului mamar.
Medicul ar trebui sa observe orice modificare in urma examinarii sanului. Urmatoarele teste si proceduri pot fi folosite in acest scop:
- mamografia: explorarea radiologica a sanului
- biopsia: este o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de tesut de la nivelul tumorii pentru a fi examinate la microscop de catre anatomopatolog cu scopul de a depista modificarile datorate cancerului. In cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul sanului este necesara efectuarea unei incizii pentru a preleva o portiune din acea formatiune. Exista patru tipuri de biopsie:
- biopsie excizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza in intregime formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsie incizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza doar o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsia intralezionala: prin aceasta metoda se indeparteaza o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit utilizand un ac de biopsie
- biopsia cu ajutorul unui ac sau biopsia prin aspiratie: prin aceasta metoda se indeparteaza fie o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit, fie lichid cu ajutorul unui ac de biopsie subtire
- testul receptorilor de estrogen si progesteron: prin aceasta metoda se masoara cantitatea receptorilor de estrogen si progesteron de la nivelul tesutului tumoral. In momentul depistarii cancerului de san, se examineaza in laborator tesutul de la nivelul tumorii pentru a depista modul in care estrogenii si progesteronul influenteaza cresterea celulelor maligne. In urma efectuarii acestei investigatii, rezultatele obtinute pot indica eficienta terapiei hormonale in stoparea proliferarii canceroase.
TRATAMENT STANDARD
In prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard:
Tratamentul chirurgical
Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la acest nivel.
Tratamentul chirurgical conservator al sanului reprezinta o interventie chirurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele tehnici:
- lumpectomie: reprezinta interventia chirurgicala prin care se indeparteaza tumora (o portiune de tesut) impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei
- mastectomia partiala: reprezinta interventia chirurgicala prin care se indeparteaza o portiune din san impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei. Aceasta procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor fi indepartati.
De asemenea, la pacientii tratati prin terapie chirurgicala conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie. Aceasta metoda este numita disectia nodulului limfatic. Aceasta procedura se poate realiza in timpul interventiei chirurgicale conservatoare sau dupa aceasta. Disectia nodulului limfatic se realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
Alte tipuri de tratament chirurgical includ urmatoarele:
- mastectomia totala: reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici axilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei chirurgicale sau dupa. Indepartarea ganglionilor axilari se realizeaza prin intermediul unei incizii separate
- mastectomia totala: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san care va fi indepartat. De asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi indepartati
- mastectomia radicala modificata: este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
- mastectomia radicala modificata.: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. De asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi indepartat
- mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti ganglionii limfatici axilari. Uneori, aceasta procedura este numita mastectomia radicala Halsted.
Cu toate ca, in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita terapie adjuvanta.
In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
Radioterapia
Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii pentru distrugerea celulelor canceroase. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala). Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.
Terapia hormonala
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina. Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de tumori. In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in locurile unde anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal), medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor locala.
Terapia hormonala cu tamoxifen se recomanda adesea pacientilor cu cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze (cancerul s-a raspandit si in alte parti ale organismului). Terapia hormonala cu tamoxifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. La pacientele care primesc terapie cu tamoxifen se recomanda examinarea anuala a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Orice metroragie (sangerare in afara ciclului menstrual) trebuie adusa la cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.
ALTE TRATAMENTE
In prezent, se afla in desfasurare testarea unor noi tipuri de tratament in cadrul studiilor clinice. Dintre acestea fac parte urmatoarele:
- biopsia ganglionului santinela urmata de interventie chirurgicala. Biopsia ganglionului limfatic santinela reprezinta indepartarea ganglionului limfatic santinela (primul ganglion limfatic la care ajung celulele maligne cand metastazeaza de la nivelul tumorii) in timpul interventiei chirurgicale. In apropierea tumorii se injecteaza o substanta radioactiva si/sau un colorant albastru. Substanta radioactiva sau colorantul intra in vasele limfatice si astfel ajunge la ganglionii limfatici. Primul ganglion limfatic care capteaza substanta radioactiva sau colorantul este indepartat pentru biopsie. Tesutul de la nivelul ganglionului limfatic este examinat la microscop de catre anatomopatolog pentru a depista celulele maligne. In cazul in care nu se observa celule maligne, nu este nevoie sa se indeparteze si alti ganglioni limfatici. Dupa biopsia ganglionului limfatic santinela, chirurgul indeparteaza si tumora propriu-zisa (tratament chirurgical conservator sau mastectomie)
- chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem. Chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem este o metoda prin care se administreaza doze mari de chimioterapice si se inlocuiesc celulele formatoare de elemente sangvine care au fost distruse de tratamentul antineoplazic. Celulele stem (celulele sangvine imature) se recolteaza din sange sau din maduva osoasa a pacientului (inainte de inceperea tratamentului antineoplazic) sau de la un donator si sunt conservate prin inghetare. Dupa terminarea curelor de chimioterapie, aceste celule stem sunt dezghetate si se administreaza pacientului prin intermediul unei perfuzii. Acestea se dezvolta si refac celulele sangvine ale organismului.
Studiile clinice realizate au dovedit ca administrarea unor doze crescute de chimioterapice urmate de transplantul de celule stem nu este mai eficienta decat chimioterapia standard in tratarea cancerului de san. Medicii specialisti au decis ca in prezent administrarea unor doze crescute de chimioterapice ar trebui folosita doar in cadrul studiilor clinice. Inainte de a participa la aceste studii clinice, pacientele ar trebui sa ceara sfatul medicului specialist oncolog cu privire la efectele secundare, inclusiv luarea in calcul a decesului care poate aparea dupa doze mari de chimioterapice.
Terapia adjuvanta cu anticorpi monoclonali
Terapia cu anticorpi monoclonali este un tratament antineoplazic care utilizeaza anticorpi sintetizati in laborator dintr-un singur tip de celula a sistemului imunitar. Acesti anticorpi pot identifica unele substante de la nivelul celulelor maligne sau substante normale care ajuta celulele maligne sa se dezvolte. Anticorpii se ataseaza de aceste substante si omoara celulele maligne, impiedica dezvoltarea lor sau metastazarea. Anticorpii monoclonali sunt administrati pacientului prin perfuzie. Anticorpii monoclonali pot fi utilizati singuri sau pentru a transporta medicamente, toxine sau substante radioactive direct la nivelul celulelor maligne. Acesti anticorpi se mai utilizeaza de asemenea si in combinatie cu chimioterapia ca tratament adjuvant.
Trastuzumabum (Herceptin) este un anticorp monoclonal care inhiba proliferarea celulelor tumorale ce exprima in exces proteina HER2 prin blocarea dezvoltarii celulelor tumorale indusa de proteina HER2. Aproximativ 25% din pacientele cu cancer de san pot fi tratate cu trastuzumabum asociat cu chimioterapia.
Cancerul de san este o afectiune in care celulele maligne (canceroase) se dezvolta la nivelul tesutului sanului.
Glanda mamara (sanul) este alcatuita din lobi si ducte. Fiecare glanda mamara este alcatuita din 15-20 de segmente numite lobi, care la randul lor sunt formati din segmente mai mici, numite lobuli. Lobulii sunt alcatuiti din aglomerari de celule (bulbi) care produc laptele. Lobii, lobulii si bulbii comunica intre ei prin tuburi subtiri numite ducte.
In structura sanului sunt prezenti atat ganglioni limfatici cat si vase limfatice.
In structura fiecarei glande mamare se gasesc atat vase de sange cat si si vase limfatice. Prin intermediul vaselor limfatice este transportat un lichid incolor numit limfa. Vasele limfatice transporta limfa catre statiile limfatice numite ganglioni limfatici. Ganglionii limfatici sunt niste structuri mici asemanatoare boabelor de fasole, care sunt raspanditi in intreg organismul. Rolul acestora este de a filtra anumite substante din limfa si de ajuta organismul sa lupte impotriva infectiilor si anumitor afectiuni. Grupurile de ganglioni limfatici se gasesc langa san, in axila (sub brat), deasupra claviculei si in cutia toracica (piept).
Cel mai frecvent tip de cancer mamar este carcinomul ductal, care se dezvolta de la nivelul ductelor. Cancerul de san care se dezvolta de la nivelul lobilor sau lobulilor se numeste carcinom lobular si este cel mai frecvent tip de cancer mamar care afecteaza ambii sani. Carcinomul mamar inflamator este unul dintre cele mai rare tipuri de cancer, in care sanul prezinta semne inflamatorii (roseata, caldura locala si tumefactie).
Varsta si prezenta cancerului de san in familie (la rude) influenteaza riscul de aparitie a cancerului de san.
Factori de risc
Factorii de risc sunt toti acei factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta cancer. Dintre factorii de risc pentru cancerul de san fac parte:
- varsta inaintata
- menarha precoce (prima menstruatie)
- femeile care nu au copii sau cele care au primul copil la o varsta inaintata
- prezenta cancerului de san sau a tumorilor benigne (necanceroase) in familie
- prezenta cancerului de san la mama sau sora
- radioterapia realizata la nivelul toracelui/sanului
- descoperirea in urma efectuarii mamografiei a unui tesut mai dens la nivelul sanului
- utilizarea preparatelor hormonale (ca de exemplu estrogenii si progesteronul)
- consumul bauturilor alcoolice
- rasa caucaziana.
Cancerul de san este uneori determinat de mutatile (defectele) genetice mostenite.
Genele sunt purtatoarele informatiei mostenite de la ambii parinti. Cancerul de san transmis ereditar reprezinta aproximativ 5 pana la 10% dintre toate tipurile de cancer. Anumite tipuri de gene modificate raspunzatoare de cancerul de san sunt mult mai frecvente la unele grupuri etnice.
Femeile care au prezente gene modificate ce determina aparitia cancerului de san si care au avut in trecut cancer la unul dintre sani, au un risc crescut de a dezvolta cancer si la celalalt san. De asemenea, la aceste femei exista un risc crescut de aparitie a cancerul ovarian precum si un risc crescut de a dezvolta alte tipuri de cancer cu alta localizare.
De asemenea, barbatii care au prezente gene modificate raspunzatoare de cancerul de san, au un risc crescut de a dezvolta aceasta afectiune.
Pentru depistarea genelor "defecte" exista posibilitatea efectuarii unor teste genetice. Aceste teste genetice se recomanda uneori si altor membrii ai familiei care prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer.
Investigatii
Investigatiile prin care se examineaza sanii au ca scop depistarea (gasirea) si diagnosticarea cancerului mamar.
Medicul ar trebui sa observe orice modificare in urma examinarii sanului. Urmatoarele teste si proceduri pot fi folosite in acest scop:
- mamografia: explorarea radiologica a sanului
- biopsia: este o metoda prin care se preleveaza celule sau fragmente de tesut de la nivelul tumorii pentru a fi examinate la microscop de catre anatomopatolog cu scopul de a depista modificarile datorate cancerului. In cazul depistarii unei formatiuni neobisnuite la nivelul sanului este necesara efectuarea unei incizii pentru a preleva o portiune din acea formatiune. Exista patru tipuri de biopsie:
- biopsie excizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza in intregime formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsie incizionala: prin aceasta metoda se indeparteaza doar o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit
- biopsia intralezionala: prin aceasta metoda se indeparteaza o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit utilizand un ac de biopsie
- biopsia cu ajutorul unui ac sau biopsia prin aspiratie: prin aceasta metoda se indeparteaza fie o parte din formatiunea sau tesutul neobisnuit, fie lichid cu ajutorul unui ac de biopsie subtire
- testul receptorilor de estrogen si progesteron: prin aceasta metoda se masoara cantitatea receptorilor de estrogen si progesteron de la nivelul tesutului tumoral. In momentul depistarii cancerului de san, se examineaza in laborator tesutul de la nivelul tumorii pentru a depista modul in care estrogenii si progesteronul influenteaza cresterea celulelor maligne. In urma efectuarii acestei investigatii, rezultatele obtinute pot indica eficienta terapiei hormonale in stoparea proliferarii canceroase.
TRATAMENT STANDARD
In prezent se folosesc patru tipuri de tratament standard:
Tratamentul chirurgical
Majoritatea pacientilor cu cancer de san au nevoie de interventie chirurgicala pentru indepartarea tesutului malign de la nivelul sanului. De asemenea, in timpul interventiei chirurgicale se pot extirpa si o parte sau toti ganglionii axilari de partea sanului afectat pentru a fi investigati la microscop in vederea depistarii celulelor maligne de la acest nivel.
Tratamentul chirurgical conservator al sanului reprezinta o interventie chirurgicala prin care este indepartat tesutul malign de la nivelul sanului insa fara a indeparta sanul in totalitate, incluzand urmatoarele tehnici:
- lumpectomie: reprezinta interventia chirurgicala prin care se indeparteaza tumora (o portiune de tesut) impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei
- mastectomia partiala: reprezinta interventia chirurgicala prin care se indeparteaza o portiune din san impreuna cu o zona mica de tesut normal din jurul ei. Aceasta procedura se mai numeste si mastectomie segmentara.
Se delimiteaza prin linii punctate la nivelul sanului aria tumorii care urmeaza a fi indepartata si unele grupe de ganglioni limfatici care vor fi indepartati.
De asemenea, la pacientii tratati prin terapie chirurgicala conservatoare se indeparteaza si unii ganglioni axilari pentru biopsie. Aceasta metoda este numita disectia nodulului limfatic. Aceasta procedura se poate realiza in timpul interventiei chirurgicale conservatoare sau dupa aceasta. Disectia nodulului limfatic se realizeaza prin intermediul unei incizii separate.
Alte tipuri de tratament chirurgical includ urmatoarele:
- mastectomia totala: reprezinta metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa. Aceasta metoda se mai numeste si mastectomie simpla. Unii dintre ganglionii limfatici axilari sunt indepartati pentru biopsie in timpul interventiei chirurgicale sau dupa. Indepartarea ganglionilor axilari se realizeaza prin intermediul unei incizii separate
- mastectomia totala: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san care va fi indepartat. De asemenea, unii ganglioni limfatici pot fi indepartati
- mastectomia radicala modificata: este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, o mare parte dintre ganglionii limfatici axilari, tesutul ce captuseste muschii toracelui si uneori se extirpa si o parte din peretele muscular al toracelui
- mastectomia radicala modificata.: se delimiteaza prin linii punctate aria intregului san si ganglionii limfatici care vor fi indepartati. De asemenea, o parte din peretele muscular al toracelui poate fi indepartat
- mastectomia radicala: este o metoda chirurgicala prin care se indeparteaza intreaga glanda mamara care contine tumora canceroasa, peretele muscular al toracelui de sub san si toti ganglionii limfatici axilari. Uneori, aceasta procedura este numita mastectomia radicala Halsted.
Cu toate ca, in urma interventiei chirurgicale este indepartata intreaga tumora pe care medicul o observa in timpul interventiei, pacientul va avea nevoie de radioterapie, chimioterapie sau terapie hormonala dupa interventia chirurgicala cu scopul de a distruge celulele canceroase care au ramas. Terapia administrata dupa interventia chirurgicala cu scopul de a creste sansa vindecarii este numita terapie adjuvanta.
In cazul pacientelor cu mastectomie se ia in discutie reconstructia sanului (interventia chirugicala de reconstituire a formei sanului dupa mastectomie). Reconstituirea sanului poate fi facuta in acelasi timp cu mastectomia sau ulterior. Aceasta poate fi facuta prin implant de tesut propriu sau folosind implante pline cu solutii saline sau cu gel de silicon. Unele organizatii medicale recomanda folosirea implantelor cu gel de silicon doar in studiile clinice.
Radioterapia
Radioterapia este o optiune terapeutica pentru cancer prin care se utilizeaza radiatii X de intensitate crescuta sau alte tipuri de radiatii pentru distrugerea celulelor canceroase. Exista doua tipuri de radioterapie. Radioterapia externa utilizeaza un aparat din afara organismului pentru a genera raze X care sa fie directionate catre zona unde este localizata tumora. Radioterapia interna utilizeaza substante radioactive incapsulate in ace, capsule, sarme sau catetere care sunt plasate in interiorul sau in apropierea cancerului. Tipul de radioterapie folosita depinde de stadiul si tipul cancerului ce trebuie tratat.
Chimioterapia
Chimioterapia utilizeaza medicamente care opresc cresterea celulelor canceroase, atat prin distrugerea acestora cat si prin oprirea divizarii (inmultirii). Chimioterapia sistemica se administreaza pe cale orala sau prin injectare in vena sau in muschi, medicamentele ajung astfel in circulatia sangvina si distrug celulele canceroase din intreg organismul. Cand chimioterapia este plasata direct in maduva spinarii, intr-un organ, in interiorul abdomenului, medicamentele actioneaza in special pe celulele canceroase din acea zona (chimioterapie regionala). Modul de administrare si tipul chimioterapiei folosite, depinde de stadiul si tipul tumorii care trebuie tratata.
Terapia hormonala
Terapia hormonala este un tratament anticanceros care indeparteaza hormonii sau blocheaza actiunea acestora, oprind astfel cresterea celulelor canceroase. Hormonii sunt substantele produse in organism de catre glandele endocrine si eliberati direct in circulatia sangvina. Prezenta unor hormoni poate determina cresterea anumitor tipuri de tumori. In cazul in care investigatiile arata prezenta celulelor canceroase in locurile unde anumiti hormoni se ataseaza de celule pentru producerea efectului (la nivelul receptorului hormonal), medicamentele, tratamentul chirurgical sau radioterapia sunt utilizate pentru a reduce productia de hormoni sau pentru a bloca actiunea lor locala.
Terapia hormonala cu tamoxifen se recomanda adesea pacientilor cu cancer de san in stadiile incipiente si celor cu metastaze (cancerul s-a raspandit si in alte parti ale organismului). Terapia hormonala cu tamoxifen sau cu estrogeni actioneaza pe toate celulele organismului si poate creste riscul de a dezvolta cancer endometrial. La pacientele care primesc terapie cu tamoxifen se recomanda examinarea anuala a pelvisului pentru a depista precoce semnele de cancer. Orice metroragie (sangerare in afara ciclului menstrual) trebuie adusa la cunostinta medicului curant cat mai curand posibil.
ALTE TRATAMENTE
In prezent, se afla in desfasurare testarea unor noi tipuri de tratament in cadrul studiilor clinice. Dintre acestea fac parte urmatoarele:
- biopsia ganglionului santinela urmata de interventie chirurgicala. Biopsia ganglionului limfatic santinela reprezinta indepartarea ganglionului limfatic santinela (primul ganglion limfatic la care ajung celulele maligne cand metastazeaza de la nivelul tumorii) in timpul interventiei chirurgicale. In apropierea tumorii se injecteaza o substanta radioactiva si/sau un colorant albastru. Substanta radioactiva sau colorantul intra in vasele limfatice si astfel ajunge la ganglionii limfatici. Primul ganglion limfatic care capteaza substanta radioactiva sau colorantul este indepartat pentru biopsie. Tesutul de la nivelul ganglionului limfatic este examinat la microscop de catre anatomopatolog pentru a depista celulele maligne. In cazul in care nu se observa celule maligne, nu este nevoie sa se indeparteze si alti ganglioni limfatici. Dupa biopsia ganglionului limfatic santinela, chirurgul indeparteaza si tumora propriu-zisa (tratament chirurgical conservator sau mastectomie)
- chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem. Chimioterapia in doze mari asociata transplantului de celule stem este o metoda prin care se administreaza doze mari de chimioterapice si se inlocuiesc celulele formatoare de elemente sangvine care au fost distruse de tratamentul antineoplazic. Celulele stem (celulele sangvine imature) se recolteaza din sange sau din maduva osoasa a pacientului (inainte de inceperea tratamentului antineoplazic) sau de la un donator si sunt conservate prin inghetare. Dupa terminarea curelor de chimioterapie, aceste celule stem sunt dezghetate si se administreaza pacientului prin intermediul unei perfuzii. Acestea se dezvolta si refac celulele sangvine ale organismului.
Studiile clinice realizate au dovedit ca administrarea unor doze crescute de chimioterapice urmate de transplantul de celule stem nu este mai eficienta decat chimioterapia standard in tratarea cancerului de san. Medicii specialisti au decis ca in prezent administrarea unor doze crescute de chimioterapice ar trebui folosita doar in cadrul studiilor clinice. Inainte de a participa la aceste studii clinice, pacientele ar trebui sa ceara sfatul medicului specialist oncolog cu privire la efectele secundare, inclusiv luarea in calcul a decesului care poate aparea dupa doze mari de chimioterapice.
Terapia adjuvanta cu anticorpi monoclonali
Terapia cu anticorpi monoclonali este un tratament antineoplazic care utilizeaza anticorpi sintetizati in laborator dintr-un singur tip de celula a sistemului imunitar. Acesti anticorpi pot identifica unele substante de la nivelul celulelor maligne sau substante normale care ajuta celulele maligne sa se dezvolte. Anticorpii se ataseaza de aceste substante si omoara celulele maligne, impiedica dezvoltarea lor sau metastazarea. Anticorpii monoclonali sunt administrati pacientului prin perfuzie. Anticorpii monoclonali pot fi utilizati singuri sau pentru a transporta medicamente, toxine sau substante radioactive direct la nivelul celulelor maligne. Acesti anticorpi se mai utilizeaza de asemenea si in combinatie cu chimioterapia ca tratament adjuvant.
Trastuzumabum (Herceptin) este un anticorp monoclonal care inhiba proliferarea celulelor tumorale ce exprima in exces proteina HER2 prin blocarea dezvoltarii celulelor tumorale indusa de proteina HER2. Aproximativ 25% din pacientele cu cancer de san pot fi tratate cu trastuzumabum asociat cu chimioterapia.
Bast- Ciocoflender Roz
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 4648
Data nasterii : 14/08/1986
Varsta : 37
Localizare : de peste tot si nicaieri
Re: CANCERUL LA SAN
Poti face cancer la san daca dormi pe burta ???
Endorfina- Membru Fondator
- Data de inscriere : 17/09/2008
Numarul mesajelor : 2696
Data nasterii : 01/01/1941
Varsta : 83
Localizare : Atlantida
Stare de spirit : unknown
Re: CANCERUL LA SAN
nu cred...adik nu ash vedea legatura..doar nu dormi numai pe burta, te mai si mistiEndorfina a scris:Poti face cancer la san daca dormi pe burta ???
LadyInPink- Membru Fondator
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 2915
Data nasterii : 26/08/1988
Varsta : 35
Localizare : Pwla mea :))))
Stare de spirit : Tres bien merci beaucoup
Re: CANCERUL LA SAN
adorm pe burta, ma trezesc pe burta :))
intrebam pt ca stiam ca poti face cancer si din cauza loviturilor (right?) + ca in ultimul timp nu mai pot sa stau seara cand ma culc pe burta( asa adorm eu in mod sigur) ca ma doare un san.. si mi-am pus si intrebarea asta
intrebam pt ca stiam ca poti face cancer si din cauza loviturilor (right?) + ca in ultimul timp nu mai pot sa stau seara cand ma culc pe burta( asa adorm eu in mod sigur) ca ma doare un san.. si mi-am pus si intrebarea asta
Endorfina- Membru Fondator
- Data de inscriere : 17/09/2008
Numarul mesajelor : 2696
Data nasterii : 01/01/1941
Varsta : 83
Localizare : Atlantida
Stare de spirit : unknown
Re: CANCERUL LA SAN
dar tu dormi nemiscata? :?:Endorfina a scris:adorm pe burta, ma trezesc pe burta :))
intrebam pt ca stiam ca poti face cancer si din cauza loviturilor (right?) + ca in ultimul timp nu mai pot sa stau seara cand ma culc pe burta( asa adorm eu in mod sigur) ca ma doare un san.. si mi-am pus si intrebarea asta
LadyInPink- Membru Fondator
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 2915
Data nasterii : 26/08/1988
Varsta : 35
Localizare : Pwla mea :))))
Stare de spirit : Tres bien merci beaucoup
Re: CANCERUL LA SAN
nu, tocmai asta e , ma foiesc de numa numa si ma gandeam ca poate mi se trag de la frecushul ala din somn, mai ales ca e numai la un san
Endorfina- Membru Fondator
- Data de inscriere : 17/09/2008
Numarul mesajelor : 2696
Data nasterii : 01/01/1941
Varsta : 83
Localizare : Atlantida
Stare de spirit : unknown
Re: CANCERUL LA SAN
nu!nu ai cum sa facic ancer la san daca dormi pe burta!Endorfina a scris:Poti face cancer la san daca dormi pe burta ???
Bast- Ciocoflender Roz
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 4648
Data nasterii : 14/08/1986
Varsta : 37
Localizare : de peste tot si nicaieri
Re: CANCERUL LA SAN
din cauza loviturilor poti sa faci noduli la san!nodulii astia sunt benigni(necancerigeni).oricum chiar daca suntem lovite la san nu e obligatoriu sa facem si noduliEndorfina a scris:adorm pe burta, ma trezesc pe burta :))
intrebam pt ca stiam ca poti face cancer si din cauza loviturilor (right?) + ca in ultimul timp nu mai pot sa stau seara cand ma culc pe burta( asa adorm eu in mod sigur) ca ma doare un san.. si mi-am pus si intrebarea asta
Bast- Ciocoflender Roz
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 4648
Data nasterii : 14/08/1986
Varsta : 37
Localizare : de peste tot si nicaieri
Re: CANCERUL LA SAN
:lady:
LadyInPink- Membru Fondator
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 2915
Data nasterii : 26/08/1988
Varsta : 35
Localizare : Pwla mea :))))
Stare de spirit : Tres bien merci beaucoup
Re: CANCERUL LA SAN
fetelor...si oare ce ar trebui sa se simta? ca eu am sanii micuti si cand ma mai palpez, in anumite parti/pozitii mai dau si de oase (coaste), deci de tare...si banuiesc ca e normal,nu? nodulii s-ar simti altfel?
Re: CANCERUL LA SAN
se simte ca o bobita tare si e dureroasa.
eu am sanii mari si tot mai simt cate ceva tare.
eu am sanii mari si tot mai simt cate ceva tare.
Chocolate- Membru Fondator
- Data de inscriere : 16/09/2008
Numarul mesajelor : 9148
Data nasterii : 10/06/1986
Varsta : 37
Localizare : Hai-hui prin lumea nimanui ...
Addison*- Membru V.I.P
- Data de inscriere : 17/09/2008
Numarul mesajelor : 11101
Localizare : Somewhere Over the Rainbow
Stare de spirit : I don't have a short temper, I just have a quick reaction to bullshit.
Re: CANCERUL LA SAN
Chocolate22 a scris:se simte ca o bobita tare si e dureroasa.
eu am sanii mari si tot mai simt cate ceva tare.
nu ai fost la o mamografie?
Re: CANCERUL LA SAN
cred ca se referea ca simte oasele (coastele)....asa cum ziceam si eu ca le simt. asta e ok,nu?Raluca a scris:Chocolate22 a scris:se simte ca o bobita tare si e dureroasa.
eu am sanii mari si tot mai simt cate ceva tare.
nu ai fost la o mamografie?
Re: CANCERUL LA SAN
Kai-Ra,mamografiile sunt recomandate dupa varsta de 40 ani...dar sunt sigura ca u stiai asta,doar te-ai incurcat putin! In principiu putem incepe cu o ecografie.
Ramonella_dm- Strumf Roz
- Data de inscriere : 05/10/2008
Numarul mesajelor : 150
Data nasterii : 19/02/1979
Varsta : 45
Localizare : galati
Stare de spirit : buna
Re: CANCERUL LA SAN
O sa ma duc si eu..sa-mi tineti pumnii!
Ramonella_dm- Strumf Roz
- Data de inscriere : 05/10/2008
Numarul mesajelor : 150
Data nasterii : 19/02/1979
Varsta : 45
Localizare : galati
Stare de spirit : buna
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Dum Apr 17 2016, 04:11 Scris de irene_d
» materiale la metru pentru idei frumoase
Mier Dec 17 2014, 03:17 Scris de arabelaa
» Creme de fata, de ochi...
Mier Noi 26 2014, 22:28 Scris de greeneyes
» Shop 'till you drop - Cumparaturi online
Sam Noi 01 2014, 22:24 Scris de westie21
» rinoplastie
Mier Oct 08 2014, 00:57 Scris de Clauditza
» Medic estetician bun
Vin Sept 26 2014, 01:52 Scris de Clauditza
» marirea sanilor cu physiobust
Vin Sept 26 2014, 00:54 Scris de Clauditza
» rochia mea de mireasa
Mar Sept 16 2014, 22:42 Scris de irene_d
» fund bombat...:">
Lun Iul 28 2014, 22:37 Scris de Clauditza
» lucruri de care nu mai ai nevoie
Sam Iul 12 2014, 00:58 Scris de Elena20